"Există două argumente puternice pentru care prudenţa trebuie să caracterizeze politica de dobânzi a Băncii Naţionale. Primul este legat de impactul pe care scăderea abruptă a dobânzilor l-ar avea asupra cursului valutar al leului. Reducerea mai agresivă a ratelor de dobândă ar antrena aproape imediat un atac asupra cursului valutar, ce nu ar mai putea fi stăvilit. Iar aceasta, cu atât mai mult cu cât deficitul extern generează, prin el însuşi, o nevoie de valută care presează oricum asupra cursului valutar. Mai mult decât atât, experienţa funcţionarii pieţelor valutare arată că, aproape întotdeauna, declanşarea unui proces de depreciere a unei monede are tendinţa de a se opri doar după ce a fost depăşit nivelul de echilibru, ajungându-se la ceea ce în piaţă este caracterizat cu termenul 'overshooting'. O depreciere a leului cu 10-15%, deloc imposibilă dacă dobânzile interne ar fi semnificativ mai scăzute decât în prezent, ar duce cursul valutar pe la 5,5 - 5,6 lei/euro, ceea ce ar arunca în aer o stabilitate dobândită cu greu şi cu eforturi importante. Chiar asta ne dorim? Cine ar avea de câştigat dintr-o asemenea nebunie?", scrie Eugen Rădulescu, într-un articol intitulat Despre dobânzi și despre joaca cu focul.

El susţine că al doilea argument este puţin mai nuanţat şi se referă la credibilitatea politicilor urmate de autorităţile române.

"Mai mult decât oricând, avem nevoie ca partenerii externi să aibă încredere în conduita politicilor României. Da, vom avea un deficit bugetar mult mai mare decât cel avut în vedere în ianuarie; dar acest deficit trebuie să fie strict corelat cu efectele crizei coronavirusului şi cu măsurile adoptate pentru depăşirea ei. Da, Banca Naţională poate reduce ratele dobânzilor şi poate mări lichiditatea din sistem - tot ca urmare a crizei coronavirusului, nu oricât şi oricum. Dacă, însă, deficitul bugetar o ia pe coclauri pentru cauze fără legătură cu coronavirusul şi dacă Banca Naţională capotează de la îndeplinirea rolului ei de apărător al monedei naţionale, atunci credibilitatea autorităţilor române se năruie, iar ţara se autoizolează, cu efecte inimaginabile asupra nivelului de trai şi al viitorului economiei naţionale", explică Rădulescu.

Potrivit analizei, situaţia este, fără îndoială, deosebit de complexă, iar riscurile pe care România le are sunt colosale.

"Doar politici responsabile ne pot scoate la lumină. Şi închei cu un apel pentru politicieni: nu vă jucaţi cu focul! Nu aruncaţi în haos economia naţională cu măsuri fantasmagorice!", avertizează oficialul BNR.

Întrebat de ce dobânda de politică monetară nu a fost redusă mai mult, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a explicat anterior că BNR acţionează într-un context economico-politic specific României, menţionând totodată că în alte ţări dobânda cheie este mai scăzută pentru că există şi alte premise macroeconomice.

"De ce nu am tăiat mai mult? Banca Naţională a României acţionează într-un context economico-politic specific României, nu specific altor ţări. Polonia, într-adevăr, acolo dobânda este mult mai scăzută, în Ungaria este relativ mai scăzută, în Bulgaria este din nou mult mai scăzută, în Cehia la fel. Să nu uităm că toate aceste ţări, din păcate, au alte premise macroeconomice, adică nu au deficitele bugetare pe care le are România, ba chiar alte state cum ar fi Cehia are surplus bugetar. Polonia este cu zero virgulă la deficitul bugetar, a început anul aşa. Nu au deficitele de cont curent, adică importurile care copleşesc piaţa. Dimpotrivă, au excedente comerciale, exportă mai mult decât importă, aşa au încheiat anul mai toate aceste state. În consecinţă au alte echilibre macroeconomice, îşi permit alte politici. Noi, din păcate, nu ne permitem să avem alte politici în contextul în care am plecat în această cursă de recuperare a economiei cu deficit. Noi am plecat cu un handicap venit din aceste două deficite, care nu sunt o surpriză. Ele nu s-au întâmplat doar în ianuarie", a menţionat Dan Suciu, la Digi24, potrivit Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al BNR a subliniat că sunt ani de zile de când Comisia Europeană, Banca Naţională, Consiliul Fiscal au atras atenţia tuturor guvernelor care s-au succedat în această perioadă că avem aceste probleme, că nu putem creşte doar din consum, nu putem creşte economic doar prin politici prociclice care înseamnă susţinerea consumului prin creşteri salariale nesusţinute în economie.