Suciu a menţionat totodată că în alte ţări dobânda cheie este mai scăzută pentru că există şi alte premise macroeconomice.

"De ce nu am tăiat mai mult? Banca Naţională a României acţionează într-un context economico-politic specific României, nu specific altor ţări. Polonia, într-adevăr, acolo dobânda este mult mai scăzută, în Ungaria este relativ mai scăzută, în Bulgaria este din nou mult mai scăzută, în Cehia la fel. Să nu uităm că toate aceste ţări, din păcate, au alte premise macroeconomice, adică nu au deficitele bugetare pe care le are România, ba chiar alte state cum ar fi Cehia are surplus bugetar. Polonia este cu zero virgulă la deficitul bugetar, a început anul aşa. Nu au deficitele de cont curent, adică importurile care copleşesc piaţa. Dimpotrivă, au excedente comerciale, exportă mai mult decât importă, aşa au încheiat anul mai toate aceste state. În consecinţă au alte echilibre macroeconomice, îşi permit alte politici. Noi, din păcate, nu ne permitem să avem alte politici în contextul în care am plecat în această cursă de recuperare a economiei cu deficit. Noi am plecat cu un handicap venit din aceste două deficite, care nu sunt o surpriză. Ele nu s-au întâmplat doar în ianuarie", a menţionat Dan Suciu, la Digi24, potrivit Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al BNR a subliniat că sunt ani de zile de când Comisia Europeană, Banca Naţională, Consiliul Fiscal au atras atenţia tuturor guvernelor care s-au succedat în această perioadă că avem aceste probleme, că nu putem creşte doar din consum, nu putem creşte economic doar prin politici prociclice care înseamnă susţinerea consumului prin creşteri salariale nesusţinute în economie.

"Sigur că, social, avem o necesitate enormă de a creşte cheltuielile, atât salariale cât şi de pensii cât şi alocaţiile de copii. E o necesitate socială uriaşă. Cum acomodăm această necesitate socială cu realităţile economice, asta este o altă întrebare şi va trebui să găsim un alt răspuns", a mai spus Dan Suciu.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa din 29 mai, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie.

Totodată, BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,25% pe an, de la 2,50% pe an, şi păstrarea nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, miercuri, că impactul economic inițial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând și mai mult dezechilibrele existente, iar estimările oficiale privind evoluția PIB pentru trimestrul II indică o contracție de 14% față de trimestrul anterior.

“Având în vedere contextul menționat, impactul economic inițial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând și mai mult dezechilibrele existente, pe fondul presiunilor în creștere asociate aprovizionării cu alimente, deprecierii monedei naționale și creşterii necesarului de lichiditate. Astfel, luând în calcul amplitudinea declinului economic din luna aprilie, estimările oficiale privind evoluția PIB pentru trimestrul II indică o contracție de 14% a activității economice față de trimestrul anterior”, a apreciat guvernatorul BNR.

Totodată, potrivit acestuia, este important de menționat că șomajul în creștere și măsurile adoptate de autorități cu scopul limitării extinderii pandemiei (precum șomajul tehnic, repatrierea cetățenilor români din străinătate și asigurarea condițiilor de izolare sau carantină) au contribuit la creșterea presiunilor asupra cheltuielilor bugetare.