"Am promulgat aceasta lege si astazi va fi publicata in Monitorul Oficial", a declarat Iohannis, la Palatul Cotroceni.

El a adaugat ca legea reexaminata de Parlament este in regula.

"Aceasta lege a ajuns initial la mine si am retrimis-o in Parlament cu cateva observatii. La momentul respectiv, dupa parerea mea, legea nu a fost foarte bine elaborata. Parlamentul a luat in considerare aceste consideratii, a modificat legea corespunzator si mi-a retrimis legea in forma noua. Am apreciat faptul ca Parlamentul a tinut cont de observatiile mele si consider ca legea in forma in care a ajuns la promulgare este in regula", a spus seful statului.

Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, in urma cu doua saptamani, modificarile la proiectul legii darii in plata, in urma cererii de reexaminare a presedintelui Klaus Iohannis.

Legea darii in plata stipuleaza ca orice roman cu credit ipotecar pentru consum sau locuinta poate da bancii casa in schimbul stergerii datoriei a suferit doua modificari importante. Creditele prin programul “Prima Casa” au fost excluse de la darea in plata, iar cei care pot apela la aceasta solutie trebuie sa aiba imprumuturi mai mici de 250.000 de euro.

Potrivit legii, nu pot beneficia de prevederile sale cei care au fost condamnati printr-o hotarare definitiva pentru infractiuni in legatura cu creditul pentru care se solicita aplicarea legii.

Bancherii contesta cu vehementa legea

Imediat dupa adoptarea in Camera Deputatilor, Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a trimis presedintelui Klaus Iohannis o scrisoare prin care ii solicitau sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la darea in plata, considerand legea neconstitutionala, pentru ca incalca mai multe principii din legea fundamentala.

"In viziunea comunitatii bancare legea este neconstitutionala din multiple perspective care tin de incompatibilitatea legii cu Constitutia, incalcari ale principiului neretroactivitatii, ale principiului previzibilitatii si accesibilitatii normei legale (ale principiului libertatii economice si ale principiului garantarii proprietatii), dar si de antinomiile legii cu dreptul civil si dreptul comun de procedura", se mai arata in scrisoarea ARB.

Comunitatea bancara mai precizeaza ca, prin schimbarea bunului din garantie ca mijloc de plata cu efect liberatoriu, va trebui verificat daca nu se incalca principiul securitatii juridice, aspect sanctionat in repetate randuri de Curtea de Justitie a Comunitatii Europene.