"Am luat decizia de a ne angaja răspunderea pentru trei proiecte - legea bugetului de stat, legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi legea de corectare a Ordonanţei de Urgenţă 114, care a provocat efecte devastatoare în economia românească. Decizia de angajare a răspunderii este o decizie responsabilă şi indispensabilă pentru atingerea obiectivului fundamental pe care îl avem, şi anume acela de a reuşi până în data de 31 decembrie să oferim României şi românilor un buget de stat care să stea în picioare, să se bazeze pe realităţile economice şi să ofere posibilitatea fiecărui român, fiecărei firme, fiecărei autorităţi locale, să ştie la ce să se aştepte pentru anul 2020 din partea legii bugetului de stat. De asemenea, este foarte importată adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru ca fiecare părinte şi bunic să ştie clar la ce se poate aştepta din partea bugetului şi din partea Guvernului pe anul în curs", a precizat Orban, la începutul şedinţei Executivului.

El a adăugat că este foarte dificil ca printr-o dezbatere normală în Parlament să poată fi finalizat bugetul în termenul pe care Guvernul l-a stabilit.

"Angajarea răspunderii va permite fiecărui parlamentar şi fiecărui grup parlamentar să prezinte amendamente la proiectul de lege al bugetului, va trebui să analizăm cu mare atenţie fiecare amendament şi orice amendament care poate genera efecte favorabile pentru un domeniu de activitate sau pentru economia în ansamblu de acum vă anunţ că am deschiderea de a ţine cont şi de a amenda proiectele de lege în funcţie de amendamentele bine intenţionate, care într-adevăr să poată să genereze efecte benefice", a menţionat Orban.

Orban a mai spus că Guvernul PNL este hotărât să îşi angajeze răspunderea pentru "corectarea tuturor dezechilibrelor economice provocate de politicile iresponsabile ale vechii guvernări".

"Ordonanţa de urgenţă 114 se află la ora actuală în dezbaterea Camerei Deputaţilor. Fiind o ordonanţă care a vizat aproape toate domeniile de activitate, ea trebuie să treacă prin fiecare comisie de specialitate din Cameră, iar posibilitatea efectivă a corectării prevederilor ei şi a reparării efectelor negative prin dezbaterea la nivelul Camerei Deputaţilor este egală aproape cu zero. Dacă noi, Guvernul, nu ne angajăm răspunderea să corectăm această ordonanţă, există riscul să rămână în vigoare foarte multe prevederi nocive. Mai mult, există riscul să se adauge şi alte prevederi nocive care să accentueze dezechilibrele", a afirmat premierul.

Cele trei proiecte de lege pe care Guvernul îşi va angaja răspunderea au fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei de miercuri şi urmează fie adoptate în această şedinţă.

Cîțu: În Parlament, deficitul ar ajunge la 6-8%

Marți seara, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a explicat că există un risc foarte mare ca, în cazul în care bugetul ar fi dezbătut în Parlament, să se ajungă la un deficit de 6-8%.

"Decizia pentru asumarea răspunderii sau dezbatere va fi o decizie pe care o vom lua după ce vom discuta şi cu partenerii politici din Coaliţie şi vedem ce susţinere avem în Parlament. Dar, aşa cum arată lucrurile şi responsabilitatea clasei politice din Parlamentul României, există un risc foarte mare ca atunci când mergem cu bugetul în Parlament să ieşim cu el cu deficit de 6-7-8%. Aţi văzut ce s-a întâmplat doar astăzi cu câteva proiecte de lege. Repet, este o discuţie pe care trebuie să o avem cu partenerii noştri politici şi Coaliţia care ne-a susţinut să ajungem la guvernare şi vedem după aceea care este decizia, dar eu mi-am făcut treaba. Mâine, în şedinţa de Guvern, va fi prezentat bugetul", a afirmat şeful de la Finanţe, la Digi 24, potrivit Agerpres.

Forin Cîţu a făcut referire la propunerea legislativă privind reducerea nivelului cotei standard de TVA de la 19% la 16% de la 1 ianuarie 2020, care a primit, marţi, raport favorabil din partea Comisiei pentru buget - finanţe a Camerei Deputaţilor. Proiectul aduce modificări Codului fiscal şi prevede, pe lângă reducerea nivelului cotei standard de TVA de la 19% la 16%, extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 5%, faţă de cota redusă de 9%, pentru "livrarea de alimente destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele".

Deşi iniţiativa a aparţinut unor deputaţi PNL, în cadrul dezbaterilor, social-democraţii au pledat pentru adoptarea acesteia, în timp ce liberalii au cerut aşteptarea unui punct de vedere fundamentat din partea Guvernului. Propunerea lui Nicolae Neagu (PNL) privind amânarea dezbaterii a fost însă respinsă.

Proiectul a fost adoptat de Senat în 21 octombrie, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

Tot marţi, un amendament adoptat în Comisia pentru muncă din Camera Deputaţilor prevede dublarea cuantumului alocaţiilor pentru copii, care ar putea ajunge la 300 de lei. Totodată, în baza propunerii formulate de către Adrian Solomon (PSD), alocaţia pentru copiii cu dizabilităţi ar urma să fie de 600 de lei. Proiectul urmează să fie supus votului în plenul Camerei Deputaţilor.

Florin Cîţu a explicat că deficitul bugetar pentru anul viitor ar creşte la 5% din Produsul Intern Brut dacă s-ar aplica măsurile votate marţi de parlamentari referitoare la reducerea TVA şi majorarea alocaţiilor pentru copii, potrivit ministrului Finanţelor,

"La majorarea alocaţiilor impactul ar fi de 6 miliarde de lei, iar la TVA-11,8 miliarde de lei. Asta înseamnă că doar din alocaţii deficitul să se ducă la 4,3% din PIB iar împreună cu reducerea de TVA să ne ducem spre 5% cu deficitul. Clasa politică se joacă cu focul astăzi în România şi nu îmi face mie rău, nici Partidului Naţional Liberal. Fac rău României pentru că ceea ce s-a întâmplat astăzi în Parlamentul României este văzut de pieţele internaţionale, iar dacă se întâmplă ceva cu costul de finanţare al României este vina oamenilor iresponsabili care aruncă astăzi ţara în aer", a declarat Florin Cîţu.

Proiectul de buget pentru anul viitor este construit pe un deficit bugetar de 3,59% din PIB.