Potrivit lui Orban, data cea mai bună pentru şedinţa de plen a Parlamentului este 23 decembrie.

"Am avut o discuţie în care am întrebat dacă există sprijin politic, în cazul în care vom constata că obiectivul nostru de a adopta bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat până la sfârşitul anului nu poate fi atins pe calea dezbaterilor parlamentare, dacă există sprijin pentru angajarea răspunderii şi am primit susţinerea conducerii PNL pentru această procedură în cazul în care luăm decizia de angajare a răspunderii", a declarat Orban, citat de Agerpres.

El a prezentat paşii pe care îi presupune angajarea răspunderii, indicând că data cea mai bună este 23 decembrie.

"Calendarul de angajare a răspunderii prevede următorii paşi: adoptarea proiectului sau proiectelor de lege în cadrul şedinţelor Guvernului, convocarea Birourilor permanente reunite ale celor două Camere pentru stabilirea calendarului, acordarea unei perioade de timp pentru parlamentari, grupurile parlamentare ca să poată depune amendamente pe proiectul sau proiectele de lege pe care Guvernul îşi angajează răspunderea şi şedinţa de plen la care Guvernul prezintă proiectul sau proiectele de acte normative în plen", a explicat prim-ministrul.

Potrivit lui Orban, "după şedinţa de plen, curge termenul de trei zile privitor la posibilitatea de contestare la CCR după care mai este nevoie de o şedinţă. Termenul de trei zile pentru moţiunea de cenzură dacă se depune moţiunea de cenzură, iar în cazul în care nu se depune moţiune de cenzură mai este necesară convocarea plenului uneia dintre Camere pentru a se anunţa în plen termenul de atacare la CCR, după care urmează promulgarea legii. Cea mai bună dată pentru plen este pe data de 23".

Ludovic Orban declara, săptămâna trecută, că obiectivul Guvernului este să aprobe legea bugetului de stat până la sfârşitul acestui an. Premierul a dat totodată asigurări că, în cazul în care nu se va putea aproba bugetul prin dezbatere parlamentară până la 31 decembrie, ia în calcul asumarea răspunderii pe această lege.

"Obiectivul nostru este acela de a adopta legea bugetului de stat până la sfârşitul anului, nu mai putem să ne batem joc de ţară, să aprobăm bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale în februarie, în martie, în aprilie, cum a fost în alte cazuri. În toate ţările civilizate bugetul se aprobă până la sfârşitul anului”, a afirmat Orban.

El a spus că planurile de afaceri ale firmelor, aprobarea bugetelor locale sau demararea unor lucrări noi de investiţii se fac în funcţie de bugetul naţional şi cataloghează drept o "bătaie de joc” modul în care s-a adoptat bugetul în anii anteriori.

"Obiectivul nostru este să finalizăm adoptarea bugetului. Să vedem dacă prin dezbateri parlamentare putem să atingem acest obiectiv şi facem evaluarea. Există şi varianta angajării răspunderii în cazul în care constatăm că nu se poate până la 31 decembrie”, a spus Orban.

Cheltuieli cu peste 40 de mld. lei mai mari decât veniturile, în 2020

Pensiile şi salariul minim pe economie vor fi majorate, de anul viitor, iar banii necesari sunt prevăzuţi în bugetul pregătit acum de guvern. În plus, premierul dă asigurări că vârsta de pensionare va rămâne aceeaşi.

Executivul a aprobat deja limitele pentru cheltuielile din 2020, care vor fi cu peste 40 de miliarde de lei mai mari decât veniturile. Pentru a face rost de bani în plus la buget, acciza la ţigări va creşte, iar indemnizaţiile încasate de demnitari vor fi îngheţate.

În proiectul bugetului pe anul viitor, care va ajunge şi în dezbaterea Parlamentului, sunt asiguraţi banii necesari atât pentru creşterea pensiilor, cât şi a salariului minim pe economie, dă asigurări Executivul.

Concret, bugetul pe anul viitor asigură creşterea pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie. Asta înseamnă că punctul de pensie va fi majorat de la 1.265 de lei, cât e în prezent, la 1.775 de lei.

Vârsta de pensionare NU va creşte. Totuşi, este posibil ca anumite categorii profesionale să aibă posibilitatea de a munci mai mult la cerere.

Ludovic Orban: „Vârsta de pensionare rămâne 65 de ani, dar decizia dacă ei continuă trebuie să le aparţină lor, nu cum e cazul educaţiei, să li se dea din an în an dacă vrea directorul şcolii pe ochi frumoși.”

Pentru anul viitor este prevăzută şi creşterea salariului minim, cu 7,2 procente, de la 1 ianuarie. Asta înseamnă că un angajat plătit la acest nivel va primi 83 de lei în plus în mână, respectiv 1.346 de lei. De măsură ar urma să beneficieze circa 1,3 milioane de angajați. De asemenea, măsura ar urma să aducă venituri anuale suplimentare la bugetul statului (din asigurări sociale și din impozitul pe venit) de circa 3 miliarde de lei. Majorări vor fi şi în anii viitori, până la nivelul de 3.000 de lei brut.

Bugetul pe anul viitor este construit pe un deficit de cheltuieli mai mari cu peste 40 de miliarde de lei faţă de încasări. Diferenţa va fi acoperită din împrumuturi şi, spune Executivul, din economii. De exemplu, din îngheţarea indemnizaţiilor de hrană şi a celor încasate de demnitari - de la preşedinte, premieri şi până la parlamentari. Aşadar, în cazul lor, salariile nu vor mai creşte de la anul.