Pe restul continentului, media celor care iau bani de la apropiaţi este de 20%, pentru că le vine mult mai uşor să ceară de la bănci. ″Suntem săraci şi nu avem educaţia financiară″⁣ pentru a economisi, spun specialiştii şi sociologii.

Fără a fi o glumă, principalii creditori ai românilor rămaşi fără bani sunt cei din jur.

4 din 10 români fac asta, iar după noi vin turcii. Doar 2 din 10 britanici mai apelează la acest tip de ajutor. În Franţa sau Luxemburg şi mai puţini.

Împrumută de la rude:

România - 42%
Turcia - 31%
Marea Britantie - 24%
Polonia - 22%
Franţa - 11%
Luxemburg - 8%

sursă: ING

Asta chiar dacă a da bani împrumut presupune riscuri.

“A trebuit să trag de persoanele respective să-mi întoarcă banii.”

“Cine nu îţi dă banii înapoi nu mai este prietenul tău.”

“Am învăţat pe propria piele ca nu pot să iau bani cu împrumut şi nici când i-am împrumutat nu i-am primit la timp.”

Există întâi o explicaţie culturală, spun sociologii.

Gelu Duminică, sociolog: „Vorba aia românească, dacă vrei să testezi o prietenie cu adevărat, îi împrumuţi bani. Elementul acesta de împrumut între prieteni este specific mai degrabă ţărilor unde sărăcia este foarte mare. Suntem tributari ideii - cu ce m-am ales în viaţă, ce-am băut, ce-am mâncat ce am strâns în braţe... Uitând că de fapt cele trei elemente costa destul de mult.”

De altfel, 7 din 10 români rămân fără niciun ban la sfârşitul lunii. După noi sunt turcii, austriecii şi italienii. Mai bogaţi sau mai economi sunt nemţii, polonezii sau cei din Luxemburg.

Rămân fără bani înainte de salariu:

România 69%
Turcia 58%
Austria 55%
Italia 54
...
Germania 43
Polonia 42
Luxemburg 36

sursă: ING

Silva Jalea, reprezentant ING: „Românul nu-şi pune mai întâi banul deoparte din economii, ci este mai degrabă într-o mentalitate, dacă îmi rămân bani al finalul lunii, îi pun deoparte, cel mai probabil nu-i vor rămâne.”

Ca să nu intraţi prea mult în datorii, ar trebui să economisiţi după o regulă de aur, recomandă experţii financiari.

Florentina Calotă, reprezentant BCR: „20% economiseşte, adică plăteşte-te pe tine, 50% către zona de cheltuieli şi 30% către zona de dorinţe.”

69% dintre români susţin însă că au venituri prea mici ca să economisească. Ceilalţi fie au cheltuieli neaşteptate fie pur şi simplu risipesc mereu tot ce au.

Studiul a fost făcut în 13 ţări europene.