Guvernul a decis să majoreze plafonul de garantare a creditelor pentru IMM-uri cu 5 miliarde de lei, a anunţat, joi, premierul Ludovic Orban.
"Am decis, prin ordonanţă de urgenţă, să majorăm plafonul de garantare a creditelor pentru IMM-uri prin intermediul Fondului de garantare. Majorarea plafonului am putut să o facem în primă fază cu 5 miliarde (de lei - n.r.). Suntem pregătiţi să majorăm acest plafon cu încă 5 miliarde dacă e necesar şi, de asemenea, dacă va fi necesar, să ne ducem până la o majorare cu 15 miliarde a plafonului de garantare. Practic, garantăm credite pentru investiţii şi pentru asigurarea capitalului de lucru. Dobânda pentru ambele produse este subvenţionată în proporţie de 100%. De asemenea, garanţia funcţionează pentru 90% din credite în cazul creditelor până într-un milion şi garanţia va fi de 50% penru creditele de este un milion", a declarat Orban.
Ludovic Orban a mai precizat că Guvernul a decis să asigure plata şomajului tehnic în proporţie de 75% din salariul brut, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut, pentru companiile afectate de epidemia cu coronavirus.
"O altă măsură foarte importantă pe care am luat-o este aceea de a asigura plata şomajului tehnic, plata angajaţilor care intră în şomaj tehnic din bugetul Ministerului Muncii, prin intermediul ANOFM, prin bugetul de şomaj. Practic, aici am luat această decizie pentru că este clar că foarte multe companii sunt afectate direct sau indirect de epidemie şi multe companii, pentru că li s-au redus veniturile, li s-au redus încasările, cifra de afaceri, nu au veniturile necesare pentru a asigura plata salariilor angajaţilor şi exista riscul ca angajaţii să fie trimişi în şomaj, să fie daţi afară utilizându-se cazul de forţă majoră sau să li se suspende contractele de muncă. Decizia este de a plăti din bugetul fondului de şomaj 75% din salariul brut, cât este, practic, indemnizaţia lunară pentru perioada de şomaj tehnic, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut", a anunţat Orban.
Premierul a explicat că măsura vizează două categorii de angajatori: "Prima categorie de angajatori este aceea care a fost afectată direct de măsuri restrictive care au fost dispuse de autorităţi în situaţia de urgenţă. Dau exemplu hoteluri, restaurante, cafenele, instituţii de spectacole, prin suspendarea activităţii pe perioada situaţiei de urgenţă. Practic, aceşti angajatori, aceste companii sau alte categorii de angajatori, ca urmare a măsurilor restrictive adoptate de autorităţi în baza decretului pentru situaţii de urgenţă, este clar că nu îşi pot plăti angajaţii, pentru că şi-au întrerupt temporar, total sau parţial activitatea. Ca atare, angajaţii acestor companii vor beneficia de plata indemnizaţiei pentru şomajul tehnic de 75%".
El a adăugat că a doua categorie de companii sunt cele care nu au fost afectate direct de măsuri restrictive dispuse de autorităţi pentru a reduce riscul de răspândire a COVID-19, ci de consecinţe ale epidemiei de coronavirus.
"Pentru a putea beneficia de această plată pentru salariaţii pe care nu îşi mai pot permite să îi plătească ca urmare a afectării activităţii, companiile vor trebui să depună o declaraţie pe proprie răspundere, iar condiţia de acordare este să li se fi redus veniturile, să le fi scăzut cifra de afaceri cu un procent de minim 25%", a spus prim-ministrul.
Şeful Executivului a explicat că, în situaţia în care Guvernul ar fi susţinut plata salariului într-un anumit procent, s-ar fi instituit obligaţia angajaţilor de a se duce la muncă.
"Dacă am fi ales măsura activă de a susţine plata salariului într-un procent, printr-o măsură activă din bugetul fondului de şomaj, am fi instituit obligaţia acestor angajaţi de a se duce la muncă, de a intra în contact. Or, am considerat că este, pe moment, pentru situaţia de urgenţă, mult mai utilă măsura de a plăti acest şomaj tehnic, neobligându-i să se ducă la serviciu şi oferindu-le posibilitatea să stea acasă şi să evite contacte sociale care ar fi putut să crească riscul de contaminare", a menţionat Orban.
Totodată, premierul a anunțat suplimentarea bugetelor Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Afacerilor Interne.
"Am adoptat o hotărâre de guvern prin care am suplimentat bugetul Ministerului Sănătăţii cu o sumă de 42 de milioane pentru susţinerea centrelor de carantină prin intermediul direcţiilor de sănătate publică. De asemenea, am reglementat norme metodologice privind funcţionarea şi decontarea cheltuielilor pentru aceste centre de carantină", a arătat Orban.
El a menţionat că în baza deciziilor adoptate va fi asigurat capital de lucru pentru Unifarm.
"Am luat decizia de a suplimenta buget Ministerului Afacerilor Interne cu o sumă de 100 de milioane pentru a putea susţine activitatea MAI şi pentru a putea asigura sumele pentru achiziţiile necesare pentru protejarea diferitelor structuri din subordinea ministerului, fie că e vorba de Poliţie, Poliţie de frontieră, Departament pentru situaţii de urgenţă sau Jandarmerie. De asemenea am asigurat capital de lucru pentru Unifarm, compania statului român, care se află în subordinea Ministerului Sănătăţii pentru a fi mai eficientă în derularea tuturor achiziţiilor necesare pentru susţinerea activităţii la nivelul Ministerului Sănătăţii, la nivelul direcţiilor de sănătate publică, la nivelul spitalelor şi la nivelul diferitelor structuri care au nevoie de tot ceea ce este necesar în organizarea activităţii", a adăugat Orban.
Guvernul s-a reunit, miercuri după-amiază, în şedinţă. Reuniunea, desfăşurată în sistem de videoconferinţă, a durat mai bine de 8 ore.
Miercuri seara, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat că statul poate suporta, pentru două luni, plata șomajului tehnic pentru companiile nevoite să se închidă din cauza măsurilor luate de Executiv, respectiv restaurant sau companii care se ocupă de organizarea de evenimente.
"Este o propunere diferită de ce s-a întâmplat în 2010 şi cred că am învăţat multe din criza din 2008-2010. Astăzi statul va susţine, bine, cetăţenii, prin noi, îi vor susţine pe ceilalţi cetăţeni care trec prin această perioadă dificilă. Vor fi nişte condiţii. În principal vor fi acele societăţi care sunt afectate direct de măsurile pe care le ia Guvernul: restaurante, companii care se ocupă de evenimente etc. şi apoi şi celelalte companii pot să acceseze această măsură, dar vom începe imediat cu cele afectate direct", a spus Cîţu, la B1 TV, potrivit Agerpres.
Întrebat câte luni îşi va permite statul să facă acest lucru, ministrul a răspuns că se va începe cu perioada pentru care a fost declarată stare de urgenţă, respectiv 30 de zile, şi apoi se va putea prelungi cu încă 30 de zile, în funcţie de ce se va întâmpla.