UPDATE

Sarkozy si Merkel "doresc sa discute in aceasta seara cu reprezentantii bancilor", precizeaza sursele citate.
Franta si Germania sunt in prezent de acord pentru a cere o reducere "putin mai mare de 50%" a datoriilor Greciei catre detinatorii privati de obligatiuni.

Liderii europeni au convenit in luna iulie asupra celui de-al doilea acord de finantare externa pentru Grecia, de 109 miliarde euro, care a inclus o contributie din partea creditorilor privati. Participarea bancilor si companiilor de asigurari presupunea reducerea cu 21% a valorii obligatiunilor Greciei cu maturitatea pana in 2020.

Autoritatile UE vor ca bancile sa participe voluntar la programul de sustinere, prin reevaluarea in scadere a datoriilor, dar nu poate fi exclusa si implicarea obligatorie a acestora, a spus oficialul.

Discutiile converg spre o reducere de 50% a datoriilor, dar dezacordurile se concentreaza pe detalii, precum cat anume din noile obligatiuni elene care vor fi emise in locul celor actuale, cu dobanzi mai mici si maturitati mai lungi, vor fi asigurate.

Liderii din zona euro si UE se reunesc miercuri la Bruxelles pentru a doua oara in patru zile pentru a incerca sa ajunga la un acord referitor la extinderea capacitatii Facilitatii Europene de Stabilitate Financiara, consolidarea bancilor si sustinerea Greciei, pentru a evita extinderea crizei in Italia.

Un acord referitor la contributia institutiilor de credit la sustinerea Greciei ar fi un nou pas spre anuntarea necesarului de capital suplimentar al bancilor, care sa le protejeze de pierderile legate de expunerea la datoriile suverane ale tarilor europene.

Institutul pentru Finante Internationale (IFI), grup care reprezinta 450 de companii financiare, a propus marti investitorilor reevaluarea in scadere a datoriilor Greciei peste nivelul de 40% oferit saptamana trecuta, au declarat doua surse apropiate situatiei.

Varianta procentelor

UE cere investitorilor sa accepte reducerea datoriilor elene cu pana la 60%. Cea mai recenta propunere a bancilor include reevaluarea in scadere cu 50% din valoarea neta actuala a datoriilor Greciei, a spus una dintre surse. O alta persoana a avertizat ca reducerea ar putea fi apropiata de 45%.

Este incert daca liderii UE vor accepta chiar si oferta imbunatatita a bancilor, au aratat sursele. "Charles Dallala, directorul IFI, a facut marti seara o oferta semnificativa pentru un schimb voluntar de obligatiuni, in sprijinul Greciei", a declarat un purtator de cuvant al IFI, fara sa dea detalii.

Cancelarul german Angela Merkel a indicat ca vrea o reducere de 50% a datoriilor Greciei, in cadrul celui de-al doila program de sprijin. Obiectivul liderilor europeni este reducerea datoriilor Greciei la 120% din PIB pana in 2020, a declarat Merkel miercuri, in Parlamentul german.

Puternica Germanie

Germania a obtinut retragerea din proiectul comunicatului final al summit-ului zonei euro de miercuri a unei fraze prin care se cerea Bancii Centrale Europene (BCE) sa continue achizitiile de obligatiuni ale Italiei si Spaniei, a declarat o sursa diplomatica citata de AFP.

"Aceasta fraza a fost retrasa din textul care va fi prezentat sefilor de state si de guverne din uniunea monetara in timpul summit-ului pe tema crizei datoriilor", a subliniat sursa.

In versiunea initiala a proiectului de comunicat se arata ca liderii tarilor din regiune sustin pe deplin BCE in actiunile de asigurare a stabilitatii preturilor in zona euro, inclusiv masurile non-conventionale intreprinse in actualul mediu exceptional al pietei.

Termenul de "masuri non-conventionale" se refera in special la politica BCE de achizitii de obligatiuni ale tarilor europene aflate in dificultate, pentru a frana cresterea dobanzilor obligatiunilor.

BCE a sustinut astfel Italia si Spania din luna august.

Mai multe tari, intre care si Franta, dar si Comisia Europeana, sustin ca BCE sa continue achizitiile de obligatiuni, dupa ce italianul Mario Draghi va prelua presedintia BCE de la Jean-Claude Trichet, la 1 noiembrie.

Cancelarul german Angela Merkel a perceput insa fraza din comunicat drept un amestec al liderilor europeni in politica BCE si a cerut ca paragraful sa fie eliminat, pentru a respecta independenta institutiei.

Citeste si

Prima banca din lume, aproape de faliment: "Nu mai putem fi bancomatul orasului"