"In primul rand, expertii Comisiei Europene insista pentru o solutie privind liberalizarea pretului la gaze, unde partea romana nu a avut aprobare de a ingheta procesul. Discutiile au fost aprinse si pe problema Complexului Energetic Hunedoara, pentru care expertii internationali cer lichidarea companiei. Decizia pe cele doua subiecte a fost amanata si urmeaza sa fie negociata, cel mai probabil luni, de delegatia comuna FMI si CE direct cu premierul Victor Ponta", au declarat pentru Mediafax, surse oficiale, dupa discutiile de sambata dintre ministrul Energiei, Andrei Gerea, si delegatia comuna Fondul Monetar International si Comisia Europeana. 

Fostul ministru delegat pentru Energie Razvan Nicolescu afirma, la inceputul lunii decembrie, ca are acordul Comisiei Europene pentru amanarea calendarului de liberalizare a pretului la gazele destinate populatiei pana in 2021, iar nicio majorare nu va mai fi aplicata pana la 1 iulie 2015, insa informatia nu a fost confirmata de oficialii europeni. 

Potrivit calendarului convenit cu partenerii internationali, Romania trebuia sa majoreze pretul final al gazelor destinate populatiei cu 2% de la 1 octombrie si 2% de la 1 ianuarie 2015, prin cresterea tarifului reglementat pentru gazele din productia interna de la 48,5 lei/MWh la 49,8/MWh in toamna anului trecut si la 50,6 lei/MWh de la inceputul acestui an. Calendarul mai prevedea majorarea pretului la gazele pentru populatie cu 2% de la 1 aprilie si cu inca 3% de la 1 iulie 2015. Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja in piata libera, in timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de 16% sunt consumatori non-casnici care cumpara gaze la pret reglementat. 

Expertii FMI si CE insista si pentru o solutie de lichidare a Complexului Energetic Hunedoara, companie pentru care exista deja o cerere in instanta pentru declansarea insolventei.  De altfel, Gherea declara inca de la finele anului trecut, imediat dupa preluarea portofoliului la Energie, ca Complexul Energetic Hunedoara (CEH) este aproape de insolventa si trebuie eficientizat. 

Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariati, care activeaza in cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) si a doua termocentrale care au acoperit in 2013 circa 7% consumul de energie la nivel national.  Compania a fost infiintata in 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva si Paroseni si produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au apartinut Companiei Nationale a Huilei.  Guvernul a aprobat strategia de privatizare a companiei in martie 2013.  Operatiunea urma sa fie efectuata prin metoda majorarii de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic si dobandirea de catre acesta a unui pachet de actiuni reprezentand 51% din capitalul social al companiei, in cadrul unei operatiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi actiuni. 

Negocierile dintre autoritati si delegatia FMI-CE au continuat si sambata, in special pe subiecte privind finantele si energia, fiind patru teme unde partile nu au ajuns la un acord, in timp ce la CFR Marfa s-a convenit reluarea privatizarii. 

Ministrul Finantelor, Darius Valcov, a declarat, miercuri, ca Guvernul va avea vineri cea mai importanta intalnire cu FMI, la care vor participa toti ministrii, pentru "a incerca sa ajunga la un consens" cu expertii Fondului, atunci urmand sa se stie "daca va mai fi sau nu in continuare un acord". 

Tot miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a afirmat ca banca centrala este pregatita pentru eventualitatea in care Romania va intrerupe inainte de termen acordul cu FMI, aratand insa ca negocierile merg bine si nu va face alte comentarii inainte de conferinta FMI, programata pentru luni. 

Delegatia FMI-CE se afla la Bucuresti pentru consultari si a treia evaluare a acordului stand-by cu Romania, care ar urma sa se incheie in luna septembrie a acestui an.  Romania are in derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expira in luna septembrie si pe care autoritatile l-au tratat ca avand caracter preventiv, fara sa acceseze fonduri pana in prezent. Scopul intelegerii este de a proteja economia romaneasca de eventuale socuri pe pietele financiare si de a ajuta la reducerea costurilor de finantare.  Acordul, care este insotit de un imprumut in valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeana, a fost semnat in septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care Romania l-a negociat cu partenerii internationali din 2009. 

Ultima misiune FMI la Bucuresti de evaluare a acordului a fost in iunie a anului trecut, cand Guvernul si Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fara o scrisoare de intentie. 

In urma cu doua saptamani, premierul Victor Ponta a declarat ca Romania nu mai are nevoie de un acord tip preventiv cu FMI, dar incheierea unui acord flexibil, de tipul celui pe care il are Polonia, nu strica si nu costa, el adaugand ca negocierile in acest sens vor avea loc dupa incheierea "cu bine" a acordului existent. 

O misiune tehnica a creditorilor internationali a mai fost prezenta in Romania in luna decembrie, insa exclusiv pentru discutii privind bugetul pe acest an.