"Trecem prin cea mai dificilă perioadă pentru economie din ultima sută de ani. În primul rând că n-a mai existat o criză dublă, una de sănătate şi una economică. Este mai rău decât în criza economică din 1929. Este mai rău decât în timpul Marelui Crah din 1929", a afirmat Florin Cîţu, la B1 TV, potrivit Agerpres.

De asemenea, Ministrul Finanţelor a susţinut că actuala criză economică este cea mai mare criză înregistrată pe timp de pace.

"Să ştiţi că pe timp de pace nu s-a oprit niciodată economia aşa cum s-a oprit acum, niciodată nu s-au oprit companiile aşa cum s-au oprit acum. Vorbim de timp de pace, pe timp de pace este cea mai mare criză", a adăugat Florin Cîţu.

Prăbuşirea Bursei de pe Wall Street ("Marele Crah") din toamna anului 1929 este considerată una din cauzele principale ale Marii Crize Economice din 1929-1933, care a provocat, printre altele, o creştere masivă a şomajului atât în SUA, cât şi în Europa.

“Marele Crah”, cea mai profundă criză economică în istorie

La 29 octombrie 1929, a avut loc “Marţea Neagră”, eveniment cunoscut în istoria economică drept una dintre cele mai grave crize de pe piaţa financiară internaţională. Este ziua care a rămas în istorie pentru prăbuşirea bursei de la New York, ca urmare a tranzacţionării a peste 16 milioane de acţiuni într-o sigură zi, scrie history.com, preluat de Agerpres.

Ca urmare a crahului financiar, Statele Unite ale Americii şi mare parte din lumea industrializată au fost implicate în “Marea Criză” (1929-1939), cea mai lungă şi profundă criză economică în istoria lumii occidentale industrializate.

În anii '20 ai secolului trecut, piaţa bursieră din SUA a cunoscut o creştere rapidă până în august 1929, după o perioadă de speculaţii haotice. Până la acel moment, producţia scăzuse şi şomajul crescuse, lăsând acţiunile într-un mare surplus faţă de valoarea lor reală. Printre alte cauze ale prăbuşirii pieţei de capital s-au numărat plăţile scăzute, proliferarea datoriilor, situaţia delicată a sectorului agricol şi excesul împrumuturilor bancare uriaşe.

Preţurile acţiunilor au început să scadă în septembrie şi începutul lui octombrie, iar la data de 18 octombrie 1929 a fost constatată căderea pe bursă. S-a instalat starea de panică printre deţinătorii de acţiuni, iar la 24 octombrie 1929 au fost tranzacţionate un număr record de 12.894.650 acţiuni.

Companiile de investiţii şi principalele bănci au încercat să stabilizeze piaţa prin cumpărarea de stocuri mari de acţiuni, generând o mobilizare uriaşă în data de 25 octombrie 1929. Câteva zile mai târziu, la 28 octombrie 1929, piaţa a intrat în cădere liberă, iar la 29 octombrie 1929, preţurile acţiunilor au căzut complet şi au fost tranzacţionate 16.410.030 acţiuni la bursa din New York într-o singură zi. S-au pierdut în acea zi miliarde de dolari şi au fost eliminaţi mii de investitori de pe bursă, potrivit history.com.

Prăbuşirea pieţei de capital din 1929 nu a reprezentat singura cauză a ''Marii Crize'', însă a acţionat pentru accelerarea colapsului economic global. În 1933, aproape o jumătate din băncile din Statele Unite au fost afectate, iar rata şomajului era de aproape 30% din totalul forţei de muncă, circa 15 milioane de persoane.

Remedierea şi măsurile de reformă decretate de administraţia Franklin Delano Roosevelt (1882-1945) a ajutat la reducerea celor mai drastice efecte ale crizei, totuşi, economia mondială nu îşi va reveni până în 1939, când declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial a revitalizat industria americană.