"Eu cred ca in acest moment situatia economica a Romaniei, fundamentele economice, echilibrele macroeconomice nu justifica nevoia unui acord cu FMI. De altfel, acum un an, Romania a fost inclusa de Comisia Europeana pe lista tarilor cu dezechilibre macroeconomice. In 24 februarie 2016, Comisia a decis ca Romania nu mai are dezechilibre macroeconomice. Deci, nu exista o situatie economica care sa reclame necesitatea unui acord economic si de finantare cu institutiile financiare internationale", a afirmat Anca Dragu, citata de Agerpres.

Ea a precizat ca nici Comisia Europeana nu solicita acest lucru, insa a atras atentia asupra regulilor de guvernanta economica pe care Romania trebuie sa le respecte, ca stat membru al Uniunii Europene.

"Nici Comisia Europeana nu ne cere asta, absolut. Dar si cu Comisia Europeana avem relatiile specifice oricarui stat membru. Sunt o serie de reguli de guvernanta economica pe care Romania trebuie sa le respecte si, aici, cea mai simpla si cea mai cunoscuta regula de guvernanta este, conform Pactului de Stabilitate si Crestere, cea prin care o tara membra nu poate avea un deficit bugetar de peste 3% din PIB", a subliniat ea.

In ceea ce priveste riscul unei noi crize economice mondiale, Anca Dragu a admis ca exista factori de risc, insa a spus ca nu crede ca se va intampla acest lucru.

"Exista factori de risc. Intr-adevar, la un scenariu macroeconomic global o reducere a gradului ritmului de crestere economica in China cu siguranta ca afecteaza statele UE si in general economiile emergente. Exista, desigur, riscuri legate de fluctuatii ale preturilor la produsele materiilor prime si exista si risc din fluctuatiile sau volatilitatea pe pretul petrolului. O crestere exagerata sau rapida nu ar fi benefica pentru scenariul macroeconomic global. Dar eu zic in acest moment ca scenariile acestea de risc sunt relativ limitate", a mentionat Dragu.

Potrivit acesteia, Romania ar putea face fata unei noi crize. "Eu nu cred intr-o noua criza economica, dar, daca discutam ca si economisti de un scenariu de risc, de risc ridicat, cred ca in Romania economia s-a pus pe picioare, economia functioneaza si vedem ca industria functioneaza in limite bune, consumul a fost reluat...", a spus ea.

Seful de la Finante a respins afirmatia potrivit careia exporturile Romaniei scad si a subliniat ca nivelul de trai in Romania a crescut, fata de acum cativa ani.

"Exporturile nu as putea spune ca au scazut. Ceea ce vedem pentru sfarsitul lui 2015 si inceputul lui 2016 este un ritm mai accelerat de crestere a importurilor, un ritm superior de crestere la importuri fata de ritmul de crestere la exporturi. Romania este una dintre tarile lider in UE in ceea ce priveste cota de piata de export si, practic, cresterea cotei de piata de export. Cred ca suntem pe locul 2 sau 3 in UE. La nivelul de trai, este adevarat, dar pornim de la o diferenta foarte mare. Sa nu uitam ca Romania acum cativa ani avea un PIB per capita undeva la 40% din media UE, acum suntem undeva la 56%", a replicat ministrul.

Masurile de relaxare fiscala, aplicate in functie de executia bugetara si incasarile din 2016

Decizia autoritatilor de a tine cont sau nu de recomandarea expertilor Fondului Monetar International privind amanarea introducerii de la 1 ianuarie 2017 a noilor masuri de relaxare fiscala prevazute in Codul Fiscal, printre care se afla si reducerea ''taxei pe stalp", depinde de modul in care va arata anul 2016 din punct de vedere al executiei bugetare si al incasarilor, a mai spus ministrul Finantelor.

Intrebata ce se va intampla cu taxa pe constructii speciale, Anca Dragu a spus ca reducerea acesteia este prevazuta in Codul Fiscal incepand cu 1 ianuarie 2017, insa a admis ca exista o recomandare a expertilor FMI de a amana noi masuri de relaxare fiscala pentru ca Romania sa revina la procesul de consolidare fiscala.

"In Codul Fiscal este prevazuta reducerea acestei taxe (pe stalp - n. r.) incepand cu 1 ianuarie 2017. Exista recomandarea expertilor FMI de a amana introducerea unor noi masuri de relaxare fiscala tocmai pentru a putea face fata altor cheltuieli si pentru a continua, de fapt de a reveni, la procesul de consolidare fiscala. Trebuie sa vedem cum arata 2016 din punct de vedere al executiei bugetare si, de asemenea, al incasarilor", a spus ministrul.

Anca Dragu a precizat ca, in baza faptului ca Romania este stat membru al FMI, are consultari anuale cu expertii acestei institutii cu privire la situatia economica proprie.

"Romania este tara membra a FMI si, in baza acestui fapt, avem consultari anuale in baza art. 4 din statutul institutiei, deci avem consultari anuale cu privire la situatia economica a tarii. In februarie s-a aflat la Bucuresti o misiune a FMI care exact acest scop a avut, de a conduce consultari in cadrul articolului IV", a subliniat Dragu.

Potrivit sursei citate, incasarile bugetare in primul trimestru al anului in curs sunt cu 6% mai mari decat programul aferent acestei perioade, iar incasarile din TVA au crescut cu aproape 10%, potrivit datelor preliminare. In ceea ce priveste incasarile din TVA, seful de la Finante a afirmat ca acestea sunt mai mari in primul trimestru din 2016 cu aproape 10% comparativ cu programarea, insa, raportat la perioada similara din 2015, se inregistreaza o reducere in termeni nominali de 10-15%, pe fondul scaderii cotei de TVA.

"Ne asteptam la efecte pozitive aale reducerii TVA, efecte pozitive din reforma ANAF. De asemenea, avem aceasta colectare mai buna chiar in conditiile unei inflatii negative - asta nu ajuta procesul de colectare - si in conditiile unor cresteri a sumelor rambursate din TVA. Atunci cand am intocmit bugetul pe 2016 nu am luat in calcul efecte extraordinare tocmai pentru... E normal sa ai o abordare prudenta si, practic, sa nu vinzi pielea ursului din padure atunci cand intocmesti bugetul si angajezi cheltuieli pentru un an intreg", a mentionat ea.

Fondul Monetar International (FMI) recomanda Romaniei reducerea deficitului bugetar, pe cash, la 2,5% din PIB in acest an, la 2% in 2017 si la 1,5% in 2018 si atrage atentia ca, pentru atingerea acestor obiective, in special pentru anul viitor, ar trebui amanate masurile de relaxare fiscala ce ar urma sa intre in vigoare in 2017. Pentru anul acesta, recomandarea FMI de deficit bugetar, pe cash, este de 2,5% din PIB, iar pentru 2018 de 1,5% din PIB.