"Daca ma intrebati de unde o sa vina cresterea spectaculoasa pe care o asteptam in Romania, ca numar de carduri si de tranzactii, cred ca o sa vina din zona rurala. (...) Penetrarea zonei rurale, care inseamna 45% din populatie, se suprapune perfect zonei nebancarizate. Bancile au penetrat exclusiv zona urbana, din motive evidente, modelul clasic de business, cel prin care vanzarea se face prin sucursale, nu prea tine in acea zona", a declarat joi directorul general al MasterCard Romania, Cosmin Vladimirescu, la seminarul "Romania Financial Forum", organizat de Mediafax in parteneriat cu BNR.

El a aratat ca in mediul rural nu exista POS-uri in magazine, astfel ca populatia de la sate nu are unde sa utilizeze cardurile bancare pentru plati, dar considera ca situatia se va schimba odata cu masurile anuntate de Guvern. 

Casele de marcat nu vor mai fi dotate cu role de hartie, ci cu un jurnal electronic conectat la un server central al autoritatii fiscale, iar platitorii de taxe si impozite vor fi premiati lunar in urma unei loterii fiscale online, masuri aflate in analiza si care urmeaza sa fie adoptate de Guvern. 

Masurile vor fi aplicate in timp, ajungand la un interval de pana la un an si jumatate in cazul caselor de marcat.  Ideile sunt fundamentate pe un studiu realizat de PricewaterhouseCoopers, in care este apreciat ca implementarea graduala, pe o perioada de cinci ani, a unor masuri de acest gen, dar si altele, precum limitarea incasarilor zilnice de numerar si a plafonului de casa pentru pentru operatiunile de incasari, atat de la persoane fizice, cat si de al cele juridice, ar putea conduce la o reducere a economiei gri cu aproape 10% in urmatorii sapte ani, echivaland cu o combatere a evaziunii in suma totala de aproximativ 14 miliarde euro. 

"Noi am analizat masura si o privim ca o oportunitate. In clipa in care guvernul turc a luat decizia sa inlocuiasca casele de marcat cu acest model nou, care este legat online la un server, le-a facut POS-uri. Pe langa fiscalizarea business-ului din zona rurala, utilizarea cardurilor acolo ofera Guvernului un mare nivel de control", a spus Vladimirescu. 

El a povestit ca, in urma unor discutii cu emitentii tichetelor de masa, a aflat ca exista foarte multe cazuri sociale, respectiv familii care depind exclusiv de tichetele de masa si ca nu exista control asupra utilizarii lor, in realitate. 

"Exista un fel de bursa neagra a tichetelor de masa si se intampla ca un membru al familiei sa ia tichetele alea si se duce la birtul din sat sa le dea pe bautura acolo si sa fie schimbate ulterior, introduse in sistem, sa fie albite cumva", a precizat seful MasterCard. 

Controlul se va putea face foarte usor, in opinia sa, daca se vor instala POS-uri in zona rurala si daca beneficiile sociale nu vor mai fi platite de stat sub forma de numerar sau "de hartie", respectiv tichete. 

Totodata, Vladimirescu spune ca foarte multi bani din transferurile realizate din strainatate sunt directionati catre zona rurala, propunand si pentru acestea sa se realizeze prin carduri prepaid, cu comisioane reduse.

"Ne uitam foarte atent la transferul de bani intre persoanele fizice, Romania este coridorul 4 sau 5 mondial in ceea ce priveste transferul de bani din strainatate, foarte multi bani ajung in zona rurala. Aici iarasi putem sa intervenim si sa facilitam foarte mult procesul acesta, asigurand transferul banilor cu niste comisioane foarte mici catre niste carduri prepaid care sunt disbursate in zona rurala, dar trebuie sa foloseasca o retea de acceptare, de POS-uri", a conchis reprezentantul MasterCard. 

Concluziile studiului privind impactul platilor electronice in economie, realizat de PricewaterhouseCoopers, subliniaza ca, in ultimii cinci ani, ponderea numerarului in circulatie in Romania a fost de 60% din PIB, de sase ori mai mare fata de nivelul statelor din zona euro, in timp ce valoarea platilor cu cardul au fost de doar 4,4% din PIB, de trei ori mai mica decat media UE. 

Autorii studiului arata ca numarul mic al tranzactiilor electronice este corelat direct cu dimensiunea economiei gri, care in Romania atinge 28,4% din PIB (fiind depasita in UE doar de Bulgaria).  Pe baza analizei masurilor implementate in alte tari, in studiu este recomandat ministerului, pe langa masurile anuntate, in vederea combaterii evaziunii, si alte mecanisme, precum limitarea incasarilor zilnice de numerar si a plafonului de casa pentru pentru operatiunile de incasari, atat de la persoane fizice, cat si de al cele juridice. Potrivit autorilor analizei, plafonul platilor in numerar ar trebui aliniat cu puterea de cumparare, cele mai bune rezultate ale unei astfel de masuri fiind inregistrate la un plafon de 20% din venitul mediu anual pe capita. 

Studiul recomanda totodata raportarea catre autoritatile fiscale a platilor electronice de catre procesatori, astfel incat informatiile sa poata fi folosite in cadrul inspectiilor fiscale, intarind astfel capacitatea de control a acestora.