Fondul National de Investitii (FNI) a fost infiintat in luna noiembrie 1995, fiind administrat de societatea "SOV Invest", infiintata de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vintu.

Capitalul social era detinut de: "Centrocoop" - 51%, CEC - 20%, AVAB - 20% (pachet preluat, ulterior, de Banca Agricola), Ioana Maria Vlas (presedintele "SOV Invest") - 7%. Restul de 2% din actiuni a apartinut celor aproximativ 300.000 de mici investitori, valoarea activelor detinute fiind de circa 3.500 miliarde de lei.

Modul de functionare a FNI consta in depuneri bancare (in proportie de 60%) si vanzarea sau cumpararea de actiuni ale firmelor necotate pe piata de capital (in proportie de 40%).

Actiunile necotate pe piata de capital au fost tranzactionate prin intermediul firmei "Gelsor", apartinand lui Sorin Ovidiu Vintu.

Credibilitatea FNI s-a bazat pe contractul de fidesjusiune semnat, in 6 decembrie 1999, de presedintele Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC), Camenco Petrovici (decedat intre timp), prin care CEC garanta valoarea platii de rascumparare a titlurilor de participare, devenind, in acest fel, garantul depunerilor populatiei la FNI.

In luna ianuarie 2000, Camenco Petrovici a denuntat unilateral contractul de fidesjusiune, invocand o clauza contractuala conform careia FNI trebuia sa plateasca o rata lunara de cautiune de cinci miliarde lei, pana la data de 20 din luna urmatoare, in caz contrar CEC putand sa rezilieze contractul fara o notificare prealabila.

Scandalul privind FNI s-a declansat in 11 mai 2000, dupa aparitia unui articol in ziarul local "Adevarul de Cluj", conform caruia Uniunea Nationala a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC) urma sa elaboreze o noua metodologie de calcul a activelor fondurilor mutual. In acel moment,  mai multe sute de clujeni, temandu-se ca adoptarea unei noi formule de calcul a valorii actiunilor necotate pe piata de capital ar putea determina scaderea titlurilor de participare, s-au adunat in fata sediului local al FNI, solicitand retragerea sumelor investite.

In aceeasi zi, de la filiala FNI Cluj au fost retrase patru miliarde de lei vechi, iar in zilele urmatoare deponentii "au asediat" filialele FNI din Alba Iulia, Bacau, Braila, Bucuresti, Craiova, Drobeta Turnu - Severin, Pitesti, Ploiesti, Satu Mare, Slobozia si Targu Mures.

Panica deponentilor s-a amplificat dupa ce mass-media a anuntat "scoaterea din FNI a aproximativ 70 milioane de dolari, printr-o firma privata", fuga Ioanei Maria Vlas din Romania (la 22 mai 2000) si solicitarea de suspendare a activitatii FNI pe termen scurt, pentru intocmirea unui bilant exact al cererilor de retrageri si al lichiditatilor, adresata de reprezentantii FNI Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM).

In 24 mai 2000, activitatea FNI a fost sistata, data pana la care, potrivit unui raport al Ministerului Finantelor privind modul de administrare si gestionare a fondului, au fost emise 318.512 carnete de investitor, din care 255.859 (80,3%) inregistrau solduri, iar 62.653 (19,7%) erau complet lichidate.

Valoarea subscrisa a fost de 4.375,7 miliarde de lei, iar valoarea rascumpararilor a fost de 6.298,3 miliarde de lei, din care 3.068,9 miliarde de lei din sumele subscrise, iar 3.229,4 miliarde de lei din cresterile unitatii de fond.
Mass-media vremii semnala subevaluarea numarului unitatilor de fond aflate in circulatie, de la 75.117.285, la 34.227.843, conform raportarilor "SOV Invest" din 15 mai 2000.

Comisia Naţionala Interimara a Valorilor Mobiliare (CNVM) - rezultata in urma revocarii, in 1 iunie 2000, de catre fostul premier Mugur Isarescu - a retras autorizatia de functionare a "SOV Invest" SA ca societate de administrare, iar Consiliilor de Incredere ale FNI si FNA li s-au solicitat propuneri pentru desemnarea societatii care sa preia contractele de administrare ale "SOV Invest".

In dosarul prabusirii Fondului National de Acumulare, Ioana Maria Vlas a fost condamnata la opt ani de inchisoare pentru inselaciune iar Nicolae Popa, fost director al grupului de firme Gelsor şi membru al Consiliului de Încredere al Sov Invest, societatea de administrare a FNI, la 12 ani de detentie pentru complicitate la inselaciune. Initial, in dosarul FNA a fost trimis in judecata si Sorin Ovidiu Vintu.

Acesta fusese acuzat de instigare si participatie la abuz in serviciu in forma calificata. In iulie 2004, Tribunalul Bucuresti a decis ca faptele lui Sorin Ovidiu Vintu in dosarul FNA sa fie reanalizate si completate de procurori. Aceasta solutie a trezit suspiciuni cu privire la legalitate, insa Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a sesizat si, desi Parchetul a facut recurs, procurorul si-a retras contestatia in sedinta de judecata, iar Vantu a scapat de acest dosar.