"O eroare a elitelor intelectuale romanesti este sa forteze ritmul economic crezand ca este dezirabil sau posibil sa revenim la 5-6%, ritmul de crestere de dinainte, cu sau fara fonduri europene. Acest lucru nu se va intampla. Lucrul care transmis ca si mesaj este ca e nevoie de doua generatii....O generatie a trecut. Putem sa gandim ca inca in 23 de ani vom ajunge la 75% (decalajul fata de UE in ceea ce priveste PIB-ul pe cap de locuitor, n.r.). Este un efort pe termen lung. Romania nu este obisnuita cu planurile pe termen lung. Aici este o societate cu respiratie scurta. Totul e pe ecran, maine, in ziarul de maine, pe sticla", a spus Lazea, la un seminar pe tema capitalismului, potrivit Mediafax.

El a mentionat ca declaratiile sunt facuta in nume personal, fara sa reprezinte pozitia bancii centrale.

Una dintre erorile fundamentale ale elitelor romanesti pe tot parcursul istoriei moderne a fost ca au crezut ca soarta celor multi si nevoiasi este irelevanta pentru dezvoltarea economica, a mai spus Valentin Lazea.

"Cu alte cuvinte, ca se poate dezvolta Romania, chiar daca «talpa tarii» o duce prost. Capitalismul romanesc dupa '89 nu a adus nimic nou sub soare, iar inegalitatile s-au accentuat si s-a mentinut dezinteresul pentru «talpa tarii»", a spus Lazea la lansarea unui studiu privind evolutia capitalismului in Romania.

El a mentionat ca declaratia este facuta in nume personal, fara sa reprezinte pozitia bancii centrale.

"Voi exemplifica acest dispret sau dezinteres al elitelor pentru «talpa tarii» cu patru exemple, patru politici care nu au tinut deloc cont dupa 1990 de ceea ce se va intampla cu «talpa tarii»", a adaugat Lazea.

Unul dintre acestea este eliminarea repartitiilor obligatorii la tara pentru medici si profesori.

"Era clar ca daca nu lasi o forma care sa trimita profesori sau medici la tara ca va duce la depopularea acelor zone. Nu a interesat acest aspect elitele romanesti", a spus Lazea.

De asemenea, sistemul pensiilor ocupationale, impartasit mai ales la sfarsitul anilor '90 de mai multe categorii profesionale, printre care avocatii, este alt exemplu invocat de Lazea.

Cota unica este o alta masura care la nivel microeconomic a avut un plus, insa la nivel macro a avut minusuri, considera Lazea.

"A fost o masura prociclica si a pus gaz pe foc intr-o perioada in care economia era si asa in fierbere si a fost un minus si din punct de vedere social", a afirmat Lazea.

Al aspect mentionat de el este neglijarea dezvoltarii cailor ferate, mijloc de transort utilizat in special de persoanele nevoiase, care au beneficiat de fonduri semnificativ de mici fata de transportul rutier.

"Dar si talpa tarii cauta rente si raspunsul politicilor la acesta nepasare a fost prin politici pupuliste. Va dau trei exemple: pret scazut la energie si gaz pentru toata lumea, alocatii pentru copii pentru toata lumea, abonamente gratuite pe transport pentru toti pensionarii, ca merg, ca nu merg. Toate aceste masuri nu au redus decalajul intre bogati si saraci, ci au insemnat resurse irosite", a aratat Lazea.

Reprezentantul BNR a concluzionat ca, istoric, elitelor nu le-a pasat de saraci, saracii au extras rente de unde au putut, iar statul a raspuns cu politici populiste.