"Băncile centrale au fost deja transformate în femeia de serviciu care face curăţenie după petrecerea guvernelor şi a statelor. Acest rol se va amplifica, în sensul că nu numai dobânzile vor fi sub rata inflaţiei mult timp de acum încolo, poate chiar decenii. Dacă La Fontaine, fabulistul francez, ar trăi în zilele noastre ar fi obligat să scrie cât de şmecher a greierul care îşi vede de viaţă, şi cât de fraieră este furnica, cea care economiseşte. Întrebaţi 99% din economiştii lumii şi vă vor spune că e bine să fii greiere, nu furnică", a susţinut Lazea, potrivit Agerpres.

Economistul şef al BNR a afirmat că un lucru negativ va fi că băncile centrale, cumpărând direct de pe piaţa primară datorie guvernamentală, vor ajunge să deţină părţi tot mai mari din economie, fapt ce va genera un val populist ce se va întreba de ce bancherii centrali au atâta putere.

"La un moment dat, guvernele vor ajunge să deţină economia, pentru că ele vor fi nevoite să cumpere, să naţionalizeze părţi mari din economie şi asta n-ar fi cel mai rău lucru. Cel mai rău lucru este că băncile centrale, cumpărând direct de pe piaţa primară datorie guvernamentală, cum pare-se că se va întâmpla, vor ajunge ele să deţină părţi tot mai mari din economie. Cu alte cuvinte, femeia de serviciu sau Cenuşăreasa va deveni regină. Nu este un moment care trebuie invidiat, pentru că, în momentul în care regina va deţine hălci mari din economie, se va dezlănţui un val populist peste tot, care va spune cine sunt oamenii aceia, cine i-a ales pe ei, pe bancherii centrali, şi de ce au ei atâta putere, uitându-se că femeia de serviciu, practic, a făcut curat după o petrecere pentru care nu a plătit nimeni", a spus oficialul BNR.

Un Guvern este răspunzător faţă de sănătatea fiecărui cetăţean, nu de supravieţuirea fiecărui IMM

În contextul crizie generate de coronavirus, Valentin Lazea a adăugat că multe întreprinderi mici şi mijlocii vor dispărea, dar că un Guvern este răspunzător faţă de sănătatea fiecărui cetăţean al său, nu faţă de supravieţuirea fiecărui IMM sau fiecărei întreprinderi.

"Multe întreprinderi mici şi mijlocii vor dispărea, fără doar şi poate. Haideţi să nu confundăm două principii clare: un stat, un Guvern este răspunzător faţă de sănătatea fiecărui cetăţean al său, dar nu este răspunzător faţă de supravieţuirea fiecărui IMM sau fiecărei întreprinderi mai ales într-o economie de piaţă. Am ajuns în lumea de astăzi să se considere că statul trebuie să salveze toate întreprinderile... Or, unde mai este economia de piaţă în toată chestia asta? România are câteva atuuri faţă de alte ţări din Europa Centrală şi de Est, care ar putea să o facă să iasă mai bine din criză. Şi anume, noi nu avem un comerţ exterior atât de dezvoltat precum ţările de la Vişegrad, care sunt mai lovite din acest punct de vedere, noi nu avem un turism care să se bazeze atât de mult pe venirea turiştilor străini, deci o slăbiciune care devine o forţă în actualele împrejurări, şi România are relativ mai puţini angajaţi în microîntreprinderi, ceea ce pare chiar surprinzător faţă de ţările Europei Centrală şi de Est. Cu alte cuvinte, dacă nu am avea situaţia deficitelor gemene - deficitul fiscal şi deficitul bugetar - care ne trag în jos foarte tare, am avea o şansă să ieşim din criză", a spus Lazea.

În viziunea economistului-şef al BNR, nu este corect ca unele ţări să spună că "pe data de 'x mai' vom ieşi din criză", iar acest lucru "ar trebui să fie făcut strict în funcţie de parametrii medicali".

"În privinţa evoluţiei pandemiei, probabil că o să avem o evoluţie în W, pentru că, după o primă reluare în lunile de vară, odată cu reînceperea şcolilor în septembrie şi odată cu turismul şi toate celelalte acţiuni care vor fi reluate, aproape sigur vom avea un nou vârf al epidemiei. În acest sens, nu mi se pare corect ce se face acum de către unele ţări, care spun că pe data de 'x mai' vom ieşi din criză. Acest lucru ar trebui să fie făcut strict în funcţie de parametrii medicali şi anume de indicatori cum ar fi rata de propagare a bolii. De exemplu, ştiu că sunt ţări cum e Cehia, Norvegia, Austria care au adus boala sub control, unde zi de zi numărul noilor cazuri de îmbolnăvire scade. Nu este acelaşi lucru în România sau în Polonia, cu atât mai puţin în Italia sau Spania. Aceste ultime ţări nu-şi pot permite să spună că pe 15 mai sau pe 6 mai ieşim din criză. Credem noi că le-a luat două luni chinezilor. De unde ştim cât le-a luat chinezilor, într-adevăr? Prudent mi se pare să laşi ţările care au adus epidemia sub control să iasă din criză şi să vezi cum se manifestă epidemia în acest condiţii", a afirmat Valentin Lazea.

Acesta a adăugat că, în ceea ce priveşte economiile în perioada post-criză, va exista o situaţie în care datoriile publice vor creşte, se vor arunca asupra generaţiilor viitoare, iar inflaţia va creşte pe termen lung.

"Vom avea o situaţie în care vor creşte datoriile publice şi se va arunca pisica moartă a datoriilor în mâinile oricărui ar fi să fie. Cu alte cuvinte, se vor socializa pierderile, se vor arunca datorii asupra generaţiilor viitoare, se va intra în defaulturi - nu se vor mai plăti creditorii, inflaţia pe termen lung va creşte şi toate acestea, la urma urmelor, vor avea ca rezultat o fragilitate. Economiile care vor arunca la gunoi principiile şi lucrurile învăţate în sute de ani, cum de altfel le vor şi arunca, vor fi fragile. Aviz şi economiilor occidentale şi celei româneşti care, prin mimetism, va face aceleaşi prostii ca şi occidentalii", a menţionat oficialul BNR.

Reprezentanţi ai mediului financiar-bancar şi pieţei de capital participă, marţi, la videoconferinţa cu tema 'The Post-Pandemic World', organizată de Grupul de presă Bursa.