"În calitate de veteran trebuie să vă spun ceva din anii precedenţi. Eram prin anii ‘90 şi sub presiunea istoriei, a timpului, trebuia să promovăm legi. Legile reformei în ‘91, ‘92, ‘93. Nu intram niciodată în Parlamentul României de atunci când ni se punea întrebarea aceasta: aveţi un studiu de impact şi puteam să vin şi să spun ...ştiţi presiunea timpului, trebuie să facem reformă, tranziţia nu aşteaptă. Trebuie să facem un studiu de impact. Faptul că acum se discută legi fără un studiu de impact este un lucru care trebuie să ne dea de gândit. A veni cu o lege care spune că am înţeles eu că aşa e în Uniunea Europeană nu este suficient. În primul rând că trebuie să vezi ce e Uniunea Europeană, pentru că nu e o Uniune standardizată din punct de vedere financiar - bancar. E cu multe divergenţe şi diferenţe. Apoi aş pune întrebarea: de la a spune că vrem ca în România creditarea să fie ca în Uniunea Europeană şi până la a propune o lege să avem nivelul trai în România ca în Uniunea Europeană câţi paşi sunt? Sunt numai câţiva. Sunt numai câţiva paşi şi o să ne pomenim şi cu o lege din asta care să ne spună că trebuie să trăim la fel de bine ca în Uniunea Europeană", a spus Isărescu, potrivit Agerpres.

Acesta a precizat că actorii care se ocupă de educaţia financiară trebuie să aibă în vedere această realitate.

"Am luat într-adevăr premii internaţionale în educaţie financiară, dar nu am reuşit să trecem cu mult dincolo de pereţii acestei clădiri", a declarat Isărescu.

Guvernatorul băncii centrale a afirmat că este periculos să vorbeşti numai în interiorul unei instituţii şi mesajele să nu poată trece dincolo de zidurile clădirii pentru că populaţia, in extenso, trebuie să cunoască noţiunile valorilor financiare pentru a face faţă complexităţii produselor financiare din prezent dar şi complexităţii vieţii de zi cu zi.

"Altfel, oricând un eşec poate să fie transferat de operaţiunea propriu-zisă. Creditul să nu mai fie credit, să ajungă un fel de donaţie cu accept numai dintr-o singură parte şi cu argumentaţia că nu este dat înapoi, deci nu mai e credit pentru că debitorul nu a înţeles despre ce este vorba. Acesta ar bulversa total mecanismele financiare, ar distruge piaţa creditului o asemenea accepţiune, un asemenea debalans şi ar crea multiple probleme în lanţ în funcţionarea economie de piaţă", a spus Isărescu.

Și ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a criticat recent lipsa de educație financiară din societatea românească, acuzând, în primul rând, politicienii care fac propuneri "habarniste” în Parlament.

"Ar trebui să începem (educaţia financiară - n. r.) de la cel mai înalt nivel şi anume cred ar trebui să pregătim, să educăm clasa politică, în principal. Cred că printre principalele locuri de unde să începem educaţia financiară sau cultura financiară, pentru că mă uit şi în Parlament la mulţi dintre colegi care vin cu fel de fel de propuneri care mai de care mai habarniste - să spunem populiste deja e depăşit termenul - care nu au cum să se încadreze în nicio logică, dar că dă bine undeva e de ajuns să o promoveze şi după aceea să stai să explici, să îi faci să înţeleagă că nu aceasta este logica. Şi de la acest nivel cred că ar trebui începută foarte agresiv o astfel de educaţie financiară", a spus Eugen Teodorovici.

Potrivit acestuia, lipsa culturii financiare creează mari probleme, iar studiile arată că în România aproape 90% din populaţie are un nivel redus de înţelegere a problematicilor legate de bani.