Întrebat dacă inflaţia de 4,3% este una îngrijorătoare, el a arătat că aceasta este influenţată de factori externi şi interni.

"Normal că este un aspect care trebuie să fie luat în calcul şi în analiză şi la Ministerul de Finanţe, dar să nu uităm că nu stau la bază doar factorii interni în această creştere a inflaţiei. Avem atât factori externi, cât şi factori interni. Aşa cum am şi spus, o să am o discuţie cu guvernatorul Băncii Naţionale, pentru a vedea exact pe termen mediu şi lung care sunt acţiunile comune pe politică monetară şi politică fiscală, astfel încât lucrurile să fie într-o logică normală", a precizat el, potrivit Agerpres.

Teodorovici a mai precizat că întâlnirea cu guvernatorul BNR va avea loc probabil săptămâna viitoare.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, de la 3,2% la 3,5%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an şi a estimat un nivel de 3,1% pentru decembrie 2019.

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna decembrie la 3,32%, cel mai înalt nivel din august 2013, când a fost 3,67%, în condiţiile în care ouăle s-a scumpit cu 43,2% anul trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în luna ianuarie.

Dăncilă: Cred că putem ţine lucrurile sub control

Și premierul Viorica Dăncilă a anunţat că în perioada următoare va avea o discuţie cu guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, pe tema creşterii inflaţiei.

"Vom discuta şi despre inflaţie. După cum ştiţi, politica bugetară şi fiscală este a Guvernului, politica monetară este legată de Banca Naţională. Deci, eu cred că putem ţine lucrurile sub control (...) Voi avea o discuţie cu domnul guvernator", a declarat Viorica Dăncilă la plecarea de la lucrările adunării generale a Asociaţiei Comunelor din România, întrebată de jurnalişti dacă este îngrijorată de faptul că în luna ianuarie inflaţia a fost 4,3%.

În conferința în care a prezentat raportul pe inflație, guvernatorul BNR a precizat că principalii factori care au pus presiune pe inflaţie au fost majorarea tarifului energiei electrice, o nouă majorare a accizei la combustibil, excedentul de cerere și creşterea consumului.

”Cifrele nu arată bine. Avem o creştere a tarifului energiei electrice şi o nouă majorare a acizei la combustibil. (...) Există şi un deficit de ofertă la nivel european în cazul unor produse alimentare”, a afirmat Isărescu, potrivit News.ro.

Isărescu a avertizat că puseul inflaţionist s-a produs pe fondul unei succesiuni de şocuri, pe partea ofertei, care s-au văzut rapid în tarifele la energie şi alimente.

”Piaţa muncii rămâne tensionată. Avem cel mai mare efectiv al salariaţilor de după criză, dar costurile sunt în creştere. Creşterile salariale din sectorul bugetar sunt masive”, a spus Isărescu.

Guvernatorul a avertizat că motorul creşterii economice a rămas consumul, ceea ce afectează echilibrul extern al economiei. În plus, există o scădere persistentă a investiţiilor publice, iar deficitul comercial continuă să crească.

”Deficitul comercial s-a accentuat acolo unde am crede că România are potenţial: produsele agroalimentare”, a avertizat guvernatorul.

Totodată, în ultimul trimestru din 2017 a existat o presiune de depreciere a leului, în disonanţă faţă de cele prevalente din regiune, iar prima de risc a scăzut, chiar dacă nu semnificativ.

Există o mărire a decalajului dintre viteza de creştere a exporturilor şi a importurilor şi o creştere a deficitului structural, potrivit raportului prezent de guvernatorul BNR.

”Avem o reluare cu întârziere a finanţării din fonduri europene, rata de absorbţie fiind de numai 10% în cadrul actualului exerciţiu financiar, 2014-2020”, a spus Isărescu.

Guvernatorul a avertizat asupra creşterii deficitului structural anul trecut. ”Deficitul structural a crescut de la 2,2% în 2016 la peste 3% din PIB în 2017, valoare peste obiectivul pe termen mediu, de 1%”, a declarat Isărescu.

BNR a avertizat în mai multe rânduri că există o creştere economică susţinută doar de consum, în condiţiile în care investiţiile stagnează, iar contribuţia pozitivă a mediului privat este anulată de declinul investiţiilor publice.