"Intrarea intr-un bloc monetar inseamna nu numai alt nivel de dezvoltare, ci si de omogenitate a economiei, a societatii, care se atinge mai greu intr-o economie mai mare. Intr-o tara baltica, unde populatia o gasesti in capitala si inca vreo doua orase, concentratia este foarte mare. Daca am lua zona Bucurestiului si Ilfovului, au un nivel de dezvoltare similar cu zona Lisabona sau Berlin. Bucurestiul s-ar putea integra foarte repede in zona euro, dar la 30 de kilometri de Bucuresti se afla acest loc minunat care se numeste Las Fierbinti, dar la peste 100 de kilometri de Bucuresti se gasesc locuri mai putin placute si trebuie sa intre si ele in zona euro, nu numai Bucurestiul", a declarat Isarescu, cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Bucuresti la implinirea a 150 de ani de educatie superioara moderna, relateaza Mediafax.

Romania, singura dintre cele 5 tari post-comuniste care n-au aderat inca la euro. Tinta lui Isarescu: 2021-2013

El a aratat ca aderarea la zona euro este o decizie politica importanta si a apreciat consensul politic in privinta unei orizont de aderare al presedintelui si premierului, care au indicat anul 2018.

"Romania este aproape singura dintre cele cinci tari post-comuniste care nu au aderat inca unde, din punct de vedere politic, atat presedintele, cat si premierul au spus ca ar fi bine sa aderam in 2018. E bine ca avem un consens politic, dar trebuie sa fim atenti si la putinta noastra de a face acest lucru", a spus Isarescu.

El sustine ca ar fi propice pentru intrarea in zona euro o perioada de acalmie politica din perspectiva ciclului electoral, un astfel de interval fiind anii 2021-2023.

Guvernatorul spune ca Romania va fi pregatita teoretic in vara acestui an sa intre in anticamera zonei euro (ERM II) din punct de vedere al criteriilor de la Maastricht, dupa ce va indeplini si indicatorul inflatiei, insa trebuie avut in vedere faptul ca aceste criterii nu mai sunt suficiente, intrucat a aparut o schimbare de abordare in privinta raportului costuri/beneficii.

El s-a intrebat retoric daca Romania va putea suporta echivalarea preturilor la produse, aratand ca intr-un magazin din Franta, spre exemplu, preturile in euro sunt echivalente cu cele din Romania in lei, respectiv de peste patru ori mai mari, iar in unele state, preturile la produsele de baza, precum painea, sunt chiar de sase-sapte ori mai ridicate.

"Si atunci judeci mai bine ca Bucurestiul poate sa joace bine si pana la <<Las Fierbinti>>, dar dincolo de Snagov ne putem misca foarte repede?", a continuat guvernatorul.

Grecia, exemplul negativ de aderare la euro

Seful bancii centrale a dat ca exemplu cazul Greciei, care s-a grabit sa intre in zona euro gandindu-se la avantaje, iar la primul moment de criza mai importanta au aparut la iveala dificultatile. "Suntem pregatiti sa intram acolo (in zona euro - n.r.)? Vom putea sa acceptam cresterea economica, sa intram intr-un corset. oare ne va da posibilitatea sa ne miscam? Ne imprumutam mai ieftin sau nu cumva ne imprumutam mai scump, cum s-a intamplat in Spania sau Italia?", au fost problemele ridicate de Isarescu in cadrul dizertatiei sale.

El a mentionat ca fortarea adoptarii rapide a monedei euro poate fi periculoasa, iar abordarea fiecarui stat este mai prudenta si mai cuprinzatoare, astfel ca "punerea casei in ordine" de fiecare tara inainte de adoptarea euro este vazuta ca o preconditie esentiala pentru succesul procesului de extindere a zonei euro.

"Ca un mesaj, spun ca avem un tablou pozitiv, dar trebuie sa fim constienti de ce avem de facut, nu e vorba doar de ambitie, e vorba de coerenta in ce vom face in urmatorii ani. Hai sa fim ambitiosi si in perioada urmatoare pana la aderare sa facem reforme!", a fost indemnul guvernatorului.

Guvernul a anuntat, saptamana trecuta, ca Romania indeplineste in acest an toate criteriile de aderare la zona euro, precum inflatia, rata dobanzii la obligatiuni, stabilitatea cursului de schimb, deficit bugetar sub 3% din PIB si datorie publica sub 60% din PIB, fiind in grafic in ce priveste cresterea convergentei reale.

"Romania indeplineste in 2014 toate criteriile de aderare la Zona Euro: rata inflatiei, rata dobanzii la obligatiuni, stabilitate curs de schimb, deficit bugetar sub 3% din PIB si datorie publica sub 60% din PIB. Suntem in grafic in ceea ce priveste cresterea convergentei reale. Tinta EURO - 2019", se arata in prezentarea Guvernului privind "Rezultatele economice in anul 2013 - Tintele pentru 2014-2015".

La sfarsitul anului trecut, premierul Victor Ponta a declarat ca obiectivele simbolice ale Romaniei trebuie corelate cu date simbolice, astfel ca anul 2018, cand se implineste centenarul Marii Uniri de la 1918, ar fi potrivit pentru aderarea Romaniei la moneda euro.