Atat cresterea anuala, cat si cea trimestriala se plaseaza la cele mai mari valori din anul 2008 pana in prezent.

"Conform primelor estimari, Produsul intern brut in trimestrul IV 2013 a fost, in termeni reali, mai mare cu 1,7% comparativ cu trimestrul III 2013 (date ajustate sezonier). Fata de acelasi trimestru din anul 2012, Produsul intern brut a inregistrat o crestere cu 5,2% pe seria bruta si cu 5,1% pe seria ajustata sezonier. In anul 2013, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu anul 2012, cu 3,5%", a anuntat vineri INS.

Datele reprezinta "estimarile semnal" ale Statisticii. Varianta provizorie a evolutiei PIB pentru anul trecut va fi anuntata la 5 martie.

Cresterea anuntata de INS este mult peste cea estimata de autoritati (2,8%) si analisti, ale caror anticipatii se plasau intre 2% si 3%, dupa o crestere semnificativa a industriei si agriculturii.

Pentru 2014, guvernul si FMI mizeaza pe un avans economic de 2,2%.

Guvern: Castigul salarial mediu net lunar creste cu minimum 5% in 2014 si 2015, pensia-cu 4,5% in 2015

Castigul salarial mediu net lunar creste cu minimum 5% in 2014 si 2015, iar pensia medie lunara va depasi in acest an 200 euro si va creste si anul viitor cu 4,5%, se arata in prezentarea Guvernului privind "Rezultatele economice in 2013-Tinte 2014-2015".

Salariul minim este programat deja pentru o majorare cu 12,5%, urmand sa ajunga in acest an la echivalentul a 200 euro.

Proiectiile Guvernului mai indica reducerea ratei somajului BIM la 6,5% in 2015, un plus de 100.000 de noi locuri de munca in 2014 si 2015, continuarea scaderii numarului de persoane aflate in risc de saracie (circa 200.000 anual), reducerea deficitului cash de la 2,5% din PIB in 2013 la 2,2% din PIB in 2014 si 1,4% din PIB in 2015, cu mentinerea sub 2% din PIB a deficitului de cont curent.

Germania si Franta anunta crestere economica peste asteptari in trimestrul al patrulea

Germania si Franta, cele mai mari economii europene, au inregistrat rate de crestere economica peste estimarile analistilor in trimestrul al patrulea al anului trecut, semn ca revenirea din zona euro accelereaza, transmite Bloomberg.

Produsul Intern Brut (PIB) al Germaniei a crescut cu 0,4% in ultimele trei luni ale anului trecut fata de trimestrul al treilea, cand a inregistrat un avans de 0,3%, potrivit datelor anuntate vineri de Biroul Federal de Statistica.

Franta a inregistrat in aceeasi perioada o crestere economica de 0,3%, dupa ce stagnase in trimestrul anterior, a anuntat institutul de statistica de la Paris.

Media estimarilor analistilor din piata indica rate de crestere de 0,3% pentru Germania, respectiv 0,2% pentru Franta. Moneda euro s-a apreciat cu 0,2% dupa publicarea datelor privind cresterea economica a celor mai mari economii europene, la 1,37 dolari.

Zona euro a iesit din recesiune in cea de-a doua jumatate a anului trecut, dupa 18 luni de contractie, insa cresterea economica se mentine la niveluri modeste. Presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a declarat saptamana trecuta ca exista posibilitatea unor noi masuri de stimulare a economiei. BCE mentine dobanda de politica monetara la un nivel minim istoric, de 0,25%.

Economistii anticipeaza ca economia zonei euro a crescut cu 0,2% in trimestrul al patrulea al anului trecut.

Economia Italiei, a treia din zona euro, a crescut cu 0,1% in perioada analizata, prima evolutie pozitiva din ultimii doi ani si jumatate, potrivit datelor oficiale anuntate vineri la Roma. Cu toate acestea, demisia anuntata vineri de premierul Enrico Letta ar putea genera o noua perioada de instabilitate politica, intarziind reformele structurale si masurile de imbunatatire a disciplinei bugetare.

Cresterea economica a Spaniei a accelerat in ultimele trei luni ale anului trecut la 0,3%, fata de 0,1% in trimestrul al treilea. PIB-ul Olandei a urcat totodata cu 0,7%, crestere de doua ori mai puternica fata de nivelul anticipat de analisti.

Cresterea economica a Germaniei a fost generata in trimestrul al patrulea in principal de exporturi, in timp ce cererea interna a scazut usor in sectorul privat, iar consumul sectorului public a stagnat, a precizat institutul german de statistica. 

Numarul angajatilor din economia germana a fost de 42,2 milioane in trimestrul al patrulea, cu 243.000, sau 0,6%, mai multi fata de aceeasi perioada a anului anterior, a adaugat institutia intr-un comunicat. 

Cresterea economica a Frantei a fost generata, in trimestrul al patrulea, in principal de cererea interna, cu evolutii pozitive atat in privinta consumului populatiei, cat si in zona investitiilor. Exporturile au inregistrat de asemenea o cresterea accelerata, in timp ce dinamica importurilor a incetinit, a precizat institutul de statistica de la Paris.

Romania, cea mai puternica crestere a PIB din UE in 2013. Zona euro a accelerat in trimestrul patru 

Produsul Intern Brut (PIB) al zonei euro a crescut cu 0,3% in ultimele trei luni ale anului trecut fata de trimestrul al treilea, peste asteptari, iar economia UE a avansat cu 0,4%, Romania inregistrand cele mai solide rate de crestere atat in trimestrul patru, cat si pe ansamblul lui 2013. 

Media estimarilor analistilor indica un avans de 0,2% la nivelul zonei euro. Astfel, cresterea economica trimestriala a zonei euro a accelerat de la 0,1% in trimestrul al treilea, dupa 18 luni de recesiune. PIB-ul Uniunii Europene avansa cu 0,3% in perioada iulie-septembrie fata de trimestrul al doilea. 

Raportat la perioada corespunzatoare a anului anterior, PIB-ul zonei euro a urcat cu 0,5% in ultimele trei luni din 2013, iar economia UE a crescut cu 1%.  Pe ansamblul anului 2013, economia zonei euro s-a contractat cu 0,4%, in timp ce PIB-ul UE a urcat cu 0,1%.  Datele au fost anuntate vineri de Eurostat, biroul de statistica al Comisiei Europene.

Guvern: Tinta euro - 2019

Romania indeplineste in acest an toate criteriile de aderare la Zona Euro, precum inflatia, rata dobanzii la obligatiuni, stabilitatea cursului de schimb, deficit bugetar sub 3% din PIB si datorie publica sub 60% din PIB, fiind in grafic in ce priveste cresterea convergentei reale

"Romania indeplineste in 2014 toate criteriile de aderare la Zona Euro: rata inflatiei, rata dobanzii la obligatiuni, stabilitate curs de schimb, deficit bugetar sub 3% din PIB si datorie publica sub 60% din PIB. Suntem in grafic in ceea ce priveste cresterea convergentei reale. Tinta EURO - 2019", se arata in prezentarea Guvernului privind "Rezultatele economice in anul 2013 - Tintele pentru 2014-2015".

La sfarsitul anului trecut, premierul Victor Ponta a declarat ca obiectivele simbolice ale Romaniei trebuie corelate cu date simbolice, astfel ca anul 2018, cand se implineste centenarul Marii Uniri de la 1918, ar fi potrivit pentru aderarea Romaniei la moneda euro.

La finele anului 2012, cand Romania inca pastra tinta de adoptare a monedei euro in 2015, Ponta a declarat ca Romania trebuie sa mearga pe drumul Poloniei, si anume sa spuna foarte clar ca este in favoarea unei Europe cat mai bine inchegate, ca doreste sa intre in Euro, insa anul 2015 nu este un reper batut in cuie.

O luna mai tarziu, presedintele Traian Basescu a declarat ca anul 2017 ar trebui sa fie termenul optim pentru adoptarea de catre Romania a monedei euro, in conditiile in care 2015 nu mai este viabil.

Intrarea in ERM-II, mecanismul european al ratelor de schimb, este etapa premergatoare aderarii la zona euro. Inainte de a intra in zona euro, o tara trebuie sa respecte criteriile economice incluse in Tratatul de la Maastricht, respectiv sa se afle timp de doi ani in ERM-II, timp in care moneda nationala sa fluctueze intr-un intervalul de plus-minus 15% fata de euro.

Polonia a renuntat de asemenea, in programul de convergenta actualizat transmis CE in luna aprilie, la asumarea unei tinte indicative privind aderarea la zona euro, invocand ca motive incertitudini legate de orizontul de timp necesar pentru respectarea preconditiilor, dar si "situatia din zona euro".

Premierul polonez Donald Tusk a afirmat, in luna iulie, ca adoptarea euro va intarzia probabil pentru o perioada de inca 10 ani, deoarece este necesara modificarea constitutiei, care nu poate fi realizata fara o majoritate calificata de cel putin doua treimi in Parlament.

Erste: “Cresterea economica solida mascheaza consumul slab” 

Cresterea economica solida de anul trecut mascheaza o cerere interna slaba, insa consumul va reveni in 2014, avand in vedere tendinta BNR de a sustine cererea, care se va materializa prin noi reduceri ale rezervelor minime obligatorii, potrivit unei analize a Erste Bank. 

Analistii Erste considera ca rata puternica de crestere economica din 2013 se datoreaza in principal recoltei agricole bogate si dinamicii solide a exporturilor. 

In 2014, consumul populatiei ar trebui sa accelereze si sa contribuie la o crestere economica mai sustenabila, anticipeaza expertii bancii austriece. 

Relaxarea politicii monetare va continua in prima jumatate a acestui an, prin reducerea rezervelor minime, atat timp cat situatia politica interna va fi stabila, iar retragerea injectiilor de lichiditate de catre Rezerva Federala a SUA va continua conform asteptarilor, considera Erste. 

"In trimestrele recente, BNR a manifestat o tendinta de a sprijini cererea interna printr-o revigorare a creidtarii in moneda locala. Rezultatele se lasa inca asteptate, creditarea in lei urcand modest, cu 0,7%, in 2013, cu o distribusie echilibrata intre populatie (+0,7%) si firme (+0,8%)", se spune intr-o nota transmisa vineri de analistii Erste. 

Erste anticipeaza o crestere economica de 2,3% in 2014. "O relaxare suplimentara a politicii monetare prin reduceri ale rezervelor minime va echilibra partial presiunea asupra randamentelor obligatiunilor de stat, generata de reducerea programului de achizitii de obligatiuni al Rezervei Federale a SUA si de calendarul politic incarcat", noteaza analistii bancii austriece. 

Erste anticipeaza ca randamentul obligatiunilor de stat cu maturitatea la 5 ani va ajunge la 4,8% in luna decembrie, cu sansa unor costuri chiar mai ridicate. Cursul de schimb va incheia anul la 4,5 lei/euro si ar putea atinge in cursul anului pana la 4,7 lei/euro.