"În acest moment şi temporar am ieşit din marja de conformare, dar lucrurile se pot corecta dacă se doreşte politic şi aici este nevoie de o voinţă politică guvernamentală, nota bene", a afirmat şeful statului, la Bruxelles, potrivit Agerpres.

El a comentat şi decizia Guvernului privind constituirea Comisiei naţionale de fundamentare a planului de adoptare a monedei euro.

"Faţă de acel comitet nu vreau să fiu sceptic, dar noi am avut un comitet, doar că el a fost sub coordonarea BNR. Acum vom avea un comitet sub coordonarea Guvernului. Pot să vă spun că eu nu o să fac un comitet sub coordonarea Administraţiei Prezidenţiale. În esenţă, dacă toate aceste comiţii şi comitete se adună într-un forum serios şi se începe discuţie aplicată cu nişte măsuri concrete, fiindcă aici este vorba de lucruri concrete, nu de poveşti, atunci sigur se poate lua în viză 2024", a afirmat Iohannis.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, miercuri, că Guvernul va adopta o ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea unei Comisii naţionale de fundamentare a planului de trecere la moneda euro, subliniind că acesta reprezintă pentru România cel mai important obiectiv, după cel al aderării la UE.

"În cadrul şedinţei de astăzi vom discuta despre trecerea la moneda euro, după cum ştiţi, s-a vorbit despre acest lucru, dar nu am avut niciodată o perioadă stabilită pentru acest moment deosebit de important pentru ţara noastră. Consider că aderarea la moneda euro este cel mai important proiect după aderarea României la Uniunea Europeană. În consecinţă, printr-o ordonanţă de urgenţă vom înfiinţa Comisia naţională de fundamentare a planului naţional de adoptare a monedei euro. Această comisie va avea rolul de a pregăti calendarul de intrare a României în Mecanismul Unic de aderare la moneda euro, precum şi acţiunile necesare pentru pregătirea economică, dar şi a societăţii româneşti pentru acest pas important", a anunţat Viorica Dăncilă, miercuri, în deschiderea şedinţei de Guvern.

Premierul a spus că în cadrul comisiei vor activa "reprezentanţi ai administraţiei guvernamentale, ai administraţiei publice locale, ai mediului academic, ai Preşedinţiei, organizaţiilor non-guvernamentale, din partea confederaţiilor patronale şi sindicale, a societăţilor asociative".

"Deci va fi o largă reprezentare, astfel încât să putem să avem o dezbatere corectă care să ne permită luarea celor mai bune decizii. Această comisie va fi condusă de doi preşedinţi, primul-ministru şi preşedintele Academiei Române, şi, de asemenea, doi vicepreşedinţi - guvernatorul BNR şi vicepremierul pe probleme economice", a precizat Dăncilă.

Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, declara, anul trecut, pentru publicaţia poloneză Polish Rzeczpospolita, că România ar putea adera la zona euro în 2022. Meleșcanu a precizat că, în acest moment, sunt îndeplinite toate condiţiile pentru a intra în zona euro, dar România va mai aştepta cinci ani pentru a nu fi afectaţi cei cu venituri mici, în special pensionarii.

”În acest moment îndeplinim toate cerinţele, putem adera la zona euro chiar şi mâine. Dar ne este teamă că acest lucru va avea un efect negativ asupra celor cu venituri mici, îndeosebi asupra pensionarilor”, a declarat Teodor Meleşcanu publicaţiei poloneze Polish Rzeczpospolita, potrivit Reuters. ”Cred că vom adopta moneda euro în cinci ani, în 2022”, a adăugat el.

În replică, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, declara, tot în 2017, că România s-a angajat la îndeplinirea unor reforme structurale extrem de importante şi nu se va putea vorbi de aderarea ţării noastre la zona euro până ce aceste reforme nu vor fi îndeplinite.

„Ceea ce este important din punctul nostru de vedere, al Comisiei Europene, este ca înainte de a stabili data ţintă este foarte important de stabilit toţi paşii care trebuie să se întâmple până când România poate să adere. Ei sunt cunoscuţi şi printre primii paşi sunt nişte reforme structurale extrem de importante la care România s-a angajat dar pe care nu le-a finalizat şi nu putem vorbi de aderare înainte de finalizarea acestor reforme structurare. În acelaşi timp întreaga zonă euro este într-un mare proces de reformă şi este important pentru ţările care nu sunt state în zona euro, precum România, să participe la acest proces de reformare pentru că atunci vor avea un cuvânt de spus la felul în care va arăta această zonă euro atunci când România va fi pe deplin stat membru”, a spus Angela Cristea.

Ea a adăugat că în tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană nu există o dată limită pentru aderarea la zona euro, iar acest lucru se va întâmpla când ţara va fi pregătită.

Zona euro cuprinde în prezent 19 ţări din Uniunea Europeană, ultimul stat care a aderat fiind Lituania, în 2015.