INS a anuntat, luna trecuta, datele semnal privind cresterea economica pe primul trimestru, potrivit carora PIB-ul Romaniei a inregistrat un avans de 5,7%, cel mai mare din UE.

Criticii Guvernului au reactionat, sustinand ca Statistica a dat date eronate, in acord cu programul de guvernare al PSD, care estimeaza o crestere economica de 5,2%, in 2017.

Potrivit INS, sectorul IT-comunicatii, serviciile, comertul si industria au sustinut cel mai mult economia, in timp ce constructiile si sectorul financiar au scazut, limitand avansul economic, noteaza News.ro.

Datele arata o accelerare a cresterii economice fata de ultimul trimestru din 2016, cand PIB-ul Romaniei a crescut cu 4,8% fata de aceeasi perioada a anului anterior, pe serie bruta, si cu 1,5% fata de trimestrul precedent.

In date ajustate sezonier, PIB-ul Romaniei a urcat cu 5,6% in primul trimestru din acest an fata de aceeasi perioada din 2016, dupa un avans de 5% in trimestrul IV din 2016, de 4,5% in trimestrul III si de 5,7% in al doilea trimestru al anului trecut.

Datele INS pot fi consultate AICI.

Analistii se asteaptau la o mentinere a unei rate inalte de crestere economica in primul trimestru, dar primele date publicate de INS au depasit semnificativ estimarile.

INS a publicat miercuri si detalii privind evolutia sectoarelor economice, care arata ca, in primul trimestru din acest an, patru sectoare au avut o contributie determinanta la cresterea economica.

Constructiile si intermedierile financiare, pe minus

Astfel, activitatea din sectorul informatii si comunicatii a crescut cu 15,3% fata de primul trimestru din 2016, iar activitatile profesionale, stiintifice si tehnice; activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport - categorie care cuprinde cele mai multe servicii - au urcat cu 9,1%.

De asemenea, sectorul comertului a crescut in primul trimestru cu 7,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce industria - sector-cheie care contribuie cu aproape un sfert la PIB - a avansat cu 6,7%.

Statisticile oficiale arata ca, in primul trimestru, doua sectoare au fost pe minus: constructiile au inregistrat un declin de 0,6% fata de primul trimestru din 2016, iar sectorul intermedierilor financiare (ce include in special bancile, asigurarire si pensiile private) a scazut cu 0,7%.

De asemenea, rate mici de crestere fata de trimestrul I din 2016 au fost inregistrate in agricultura (+0,9%), tranzactii imobiliare (+2,7%) si administratie publica (+2,9%).

Pe seria bruta, valoarea PIB din primul trimestru a fost de 159,67 miliarde lei (circa 35,3 miliarde euro), in timp ce, pe seria ajustata, valoarea PIB este semnificativ mai mare, de 199,89 miliarde lei (44,2 miliarde euro).

Pe partea de utilizare a PIB, economia a fost sustinuta in primul trimestru in principal de consum, asa cum estimau toti analistii.

"Din punctul de vedere al utilizarii PIB, cresterea s-a datorat, in principal: cheltuielii pentru consum final al gospodariilor populatiei, al carei volum s-a majorat cu 7,4%, contribuind cu 4,8% la cresterea PIB; variatiei stocurilor, cu o contributie de +1,1%, consecinta a cresterii importante a stocurilor din economie", arata comunicatul INS.

In schimb, formarea bruta de capital fix, un indicator al investitiilor din economie, a scazut in primul trimestru cu 0,7% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Agricultura si imobiliarele, rate scazute de crestere

In primul trimestru, agricultura a continuat sa aiba o pondere redusa la formarea PIB-ului Romaniei, de doar 1,7%, industria a contribuit cu 23,1%, constructiile - cu 3,3%, comertul - cu 19,5%, sectorul de informatica si comunicatii - cu 6,2%, trazactiile imobiliare - cu 9,1%, iar administratia publica si apararea - cu 13,4%, restul fiind aportul altor sectoare.

Anul trecut, agricultura a ajuns la cea mai scazuta pondere anuala la formarea PIB-ului Romaniei din istorie, de doar 3,9%, industria a contribuit cu 23,1%, constructiile - cu 6%, comertul - cu 18,1%, sectorul de informatica si comunicatii - cu 5,6%, trazactiile imobiliare - cu 8,2%, iar administratia publica si apararea - cu 10,2%, restul fiind aportul altor sectoare.

In 2016, economia romaneasca a crescut cu 4,8%, cel mai inalt ritm de dupa 2008. In 2015, economia romaneasca a avansat cu 3,9%.

Pentru intregul an 2017, guvernul mizeaza pe o crestere economica de 5,2%, in timp ce institutiile internationale si cei mai multi analisti financiari estimeaza un ritm cuprins intre 4% si 4,5%.

Economia a primit mai multi stimuli salariali si fiscali din partea guvernului in ultimii doi ani. Masurile au stimulat consumul si cresterea economica, insa au generat dezechilibre externe importante, avertizeaza analistii.

Astfel, contul curent al balantei de plati a inregistrat in 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro, de peste doua ori mai mare fata de 2015, in special ca urmare a deteriorarii balantei comerciale, care a continuat in primele luni din acest an.

Andrei: Daca am da cifre eronate, am fi distrugatorii unei tari

Dupa anuntarea datelor semnal, luna trecuta, opozitia a criticat INS, acuzand institutia ca publica cifre eronate.

”Daca am da rate de crestere eronate, daca am umfla cifrele, am fi considerati distrugatorii unei tari. (...) Pe baza lor, se iau decizii importante atat in mediul privat, cat si in cel public”, a afirmat directorul general al INS, Tudorel Andrei.

Directorul general a subliniat ca, daca s-ar publica date false referitoare la un trimestru, s-ar crea un cerc vicios, pentru ca institutia ar fi obligata sa publice in continuare cifre ”umflate” pentru a sustine datele initiale. In plus, INS se fereste sa comenteze datele publicate pentru a nu lasa loc la interpretari, in conditiile in care unele dintre cele 30.000 de firme ar putea refuza sa mai ofere informatii.

”Ne-am ferit sa facem comentarii legate de ce se ascunde in spatele cresterii de 5,7%. Pot aparea interpretari, unele firme ar putea crede ca raspandim informatii false si ar putea refuza sa ne mai dea informatii”, a afirmat Andrei.

Referitor la posibile presiuni politice, directorul INS a subliniat ca, daca ar fi existat, s-ar fi aflat pana acum de ele.

”De cand ocup functia de director general, s-au schimbat trei guverne. Daca ar fi existat presiuni politice, ar fi aflat toata lumea”, a afirmat Andrei.