"În ultimii doi ani, statul a forţat companiile private să cumpere case de marcat sofisticate şi softuri, dar ANAF nu est gata, nici măcar nu a început licitaţia pentru softul necesar care să conecteze ANAF de aceste case de marcat. Este o responsabilitate criminală din partea statului: să-i pui pe aceşti oameni să dea bani, să-i ameninţi cu amenzi şi apoi tu să nu fii gata", a spus Cîţu, la Digi 24, potrivit Agerpres.

El a arătat că va cere avizul CSAT pentru încredinţarea directă a proiectului de informatizare a ANAF, astfel încât situaţia să se rezolve în această primăvară.

"Forţez lucrurile prin CSAT. Dacă stau şi merg pe mâna funcţionarilor publici care se ocupă de ani de zile, aceiaşi, de informatizarea ANAF, nu ajungem nicăieri. Când am venit în minister, mi s-a spus că în mai o rezolvăm. Apoi am mai stat, mi s-a spus că în iulie este termenul. Acum aud de septembrie-octombrie. Nu mai avem timp, după 30 de ani, să stăm cu acelaşi sistem ANAF. CSAT e modul în care eu încerc să ocolesc acei funcţionari care stau acolo de ani de zile şi-şi protejează sectorul, să nu îi deranjeze nimeni, să mergem pe încredinţare directă unei companii. Vom avea mai multe companii la care ne vom uita şi vom avea câteva criterii de încredinţare directă, să fie mai rapid, să avem acest soft, să conectăm ANAF la secolul acesta în câteva luni, sper cât mai repede, în martie-aprilie să rezolvăm situaţia", a precizat ministrul.

El a subliniat că CSAT va declara acest proiect de importanţă naţională, ceea ce va permite încredinţarea directă.

"De aceea, e mai mult o disperare, mergem în CSAT din disperare, pentru că altfel nu poţi să mişti lucrurile. Trebuie să intri direct în ei. Sunt oameni care sunt acolo se pare doar să facă rău României. Nu există nicio scuză. Nicio scuză. Să ai sectorul privat pregătit de aproape un an şi jumătate şi tu să nici măcar să nu ai caietul de sarcini pentru licitaţie. Doar rea-voinţă şi poate şi alte interese", a completat ministrul.

Cîţu a subliniat că aceasta va fi cea mai bună investiţie făcută de România în ultimii 30 de ani.

"Nu se va încredinţa aşa, primei firme venite. Aşa cum se face şi pentru licitaţii de armament, se face şi pentru autostrăzi, aşa se poate face şi aici. Se face o analiză de piaţă să vezi care sunt companiile şi indicatorii, dar procedura este mult mai rapidă. (...) Este vorba de infrastructura ANAF, servere, sunt mai multe aspecte. Nu pot să vă spun costurile, dar veniturile pe care sperăm să le încasăm, în urma informatizării, sunt de zeci de miliarde de lei. Va fi cea mai bună investiţie pe care a făcut-o România în ultimii 30 de ani", a spus oficialul guvernamental.

El a amintit că au fost alocaţi bani până acum pentru acest proiect de la bugetul de stat şi au fost cumpărate servere care stau pe holuri de trei ani, neutilizate.

"Acolo s-au plătit 30 de milioane de la Banca Mondială şi 300 de milioane de la buget. Banii au fost cheltuiţi şi au fost bani de fiecare dată. Eu n-am nevoie de aşa de mulţi bani ca să fac asta. Eu am trecut printr-un proces complicat de implementare de soft la o bancă unde am lucrat şi sumele care se vehiculează pentru sectorul public nu se vehiculează pentru sectorul privat. Niciodată", a mai spus ministrul.

Întrebat dacă acei funcţionari care i-au spus că sistemul ANAF nu poate fi informatizat mai devreme de septembrie-octombrie, mai lucrează în minister, Cîţu a arătat că o practică în rândul funcţionarilor publici, atunci când sunt traşi la răspundere, este de a-şi lua concediu medical.

"Când începi să îi intrebi de ce nu-şi fac treaba, intră în concediu medical. Nu pot să înţeleg sistemul medical şi medicii care îşi asumă riscul de a da unui funcţionar public concediu peste noapte. Sunt exemple multiple, când vrei să muţi sau să tragi la răspundere un funcţionar public, el intră în concediu medical. Acest lucru trebuie să înceteze", a mai arătat Cîţu.

La începutul lunii ianuarie, ministrul Finanţelor Publice declara că evaziunea fiscală a ajuns o problemă de securitate naţională în România. În consecință, ministrul a anunţat că va introduce în CSAT materialele necesare pentru aprobarea strategiei de informatizare a ministerului şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Anterior, premierul Ludovic Orban declara că România are cea mai mare evaziune şi cel mai mic grad de colectare al TVA din Uniunea Europeană.

În România, economia „gri″ e de aproape 28% din PIB, procent care ne situează pe locul al doilea în Europa, după Bulgaria, potrivit unui studiu la nivel european. Dacă evaziunea s-ar reduce cu 10%, s-ar strânge la buget banii necesari pentru educaţie pe trei ani.

Croaţii sunt după noi, pe când în ţările vestice se înregistrează cele mai reduse procente. În Olanda şi Austria, economia gri nu trece de 10%, aproape la jumătate faţă de media europeană.