"Cred că o să fie în transparenţă în timpul acestei săptămâni. Vrem s-o adoptăm săptămâna viitoare, în prima parte a săptămânii. Deci, va intra în transparenţă săptămâna aceasta. Nu pot să vă spun cifre. Bineînţeles că indicatorii macro vor veni de la Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză. Sunt câteva cheltuieli care trebuie ajustate la această rectificare în urma recalculării pensiilor pentru anumite categorii, mai sunt cheltuieli pentru sănătate etc. Dar nu foarte multe cheltuieli. Obiectivul nostru este de a păstra deficitul bugetar, de a limita creşterea deficitului bugetar anul acesta. Deci, nu va fi o rectificare bugetară care să arate foarte multe surprize. Este doar pentru realocarea unor resurse în buget", a spus Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă.

Ministrul Finanţelor a fost întrebat dacă Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii au cerut sau vor primi mai mulţi bani, iar el a menţionat că toate "cererile care sunt fundamentate vor fi luate în considerare şi vor avea finanţare".

Împrumuturi de 50 mld. lei, moștenite din trecut

Florin Cîţu a mai spus că necesarul de finanţare pentru anul acesta este de 138 miliarde lei, din care 50 de miliarde de lei reprezintă împrumuturi din trecut.

"O discuţie în timpul acestui an, în spaţiul public, a fost despre finanţarea deficitului bugetar. Cum a fost finanţat deficitul şi s-a arătat foarte mult cu degetul către împrumuturi, către datoria publică. Şi aici sunt câteva lucruri care trebuie remarcate. (...) Necesarul de finanţare pentru anul acesta este de 138 miliarde lei, dar din aceşti 138 miliarde lei avem 50 miliarde lei care vin împrumuturi din trecut. Am fost nevoiţi să plătim 10 miliarde lei doar în octombrie, deci bani luaţi în trecut de guvernele anterioare - cei 10 miliarde lei luaţi în 2017 - foarte prost administrată datoria publică. (...) Datoria publică în România creşte anul acesta cam cu 6,5 puncte procentuale. Restul Europei creşte în medie cu 20 de puncte procentuale. Dacă ne ducem la criza care nu a avut aceeaşi magnitudine (în 2008-2009), vom vedea că în perioada 2009-2010 datoria publică a crescut cu 20 de puncte procentuale", a susţinut Cîţu.

Ministrul Finanţelor a subliniat că, în România, datoria publică anul acesta creşte doar cu 6,5 puncte procentuale, în comparaţie cu restul ţărilor din Europa care au o creştere a datoriei de 20 de puncte procentuale.

"Repet, o criză mai mică - 20 de puncte procentuale, toată Europa - 20 de puncte procentuale creştere datorie publică, noi doar cu 6 puncte procentuale. Suntem Guvernul cel mai responsabil în acest moment, cu cea mai mică creştere a deficitului bugetar şi cea mai mică creştere a datoriei publice din Uniunea Europeană, cu reducerea costurilor pentru datoria publică", a afirmat el.

Ajutoare de stat pentru sectorul HoReCa

De asemenea, în cadrul conferinţei s-a făcut referire la o nouă schemă de ajutor de stat pentru sectorul HoReCa prezentată duminică seara de premierul Ludovic Orban.

"Schema de ajutor înţeleg că este în acest moment la Ministerul Economiei pentru HoReCa. Ne vom uita la ea, dar ştiţi foarte bine că schemele de ajutor trebuie să fie aprobate de Comisia Europenă ca orice altă schemă pe care am făcut-o până acum. O să vedem cum arată şi apoi ne vom uita la ea", a afirmat Florin Cîţu.

În altă ordine de idei, şeful de la Finanţe a precizat că la construcţia proiectului de buget pentru anul 2021 sunt luate în calcul doar acele cheltuieli pentru care există bază legală.

Premierul Ludovic Orban a anunţat, duminică seară, că Guvernul va introduce forme de ajutor de stat pentru sectorul HoReCa şi pentru zona culturală privată.

"Zona HoReCa, într-adevăr, a fost foarte afectată. Dar şi pentru zona HoReCa, pe lângă măsurile pe care le-am adoptat, vom introduce o formă de ajutor de stat, care am văzut că este deja folosită în două ţări europene. Este o schemă în care compensezi pierderea prin compensarea a 20% din pierderea cifrei de afaceri pe 2020 raportat la 2019. Efectiv, se dau bani- 20% din pierderea pe cifra de afaceri", a declarat premierul.

Orban a explicat că acest ajutor se va face "mai degrabă prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, care are şi turismul".

"Noi deja pregătim schema de ajutor de stat, pregătim actul normativ. Vom face solicitare către Comisia Europeană pentru că orice formă de ajutor de stat pe care o dai trebuie aprobată anterior de Comisia Europeană, pentru că, altfel, dacă le dai banii companiilor şi schema nu e aprobată de Comisia Europeană, companiile după aceea trebuie să dea banii înapoi", a explicat premierul.