"Apare intrebarea daca noi suntem pregatiti sa facem primul pas, sa intram in mecanismul cursurilor de schimb (ERM II). (...) Reasezarea raporturilor dintre principalele valute ale lumii, care are loc inclusiv pe fondul recentei relaxari cantitative recent adoptate de BCE, complica indentificarea cursului de echilibru al leului la care ar trebui sa se realizeze intrarea in ERM II si ulterior adoptarea euro", a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, citat de Mediafax.

Din punct de vedere tehnic, data tinta stabilita pentru 2019 printr-un consens verbal presupune intrarea in ERM II in prima jumatate a anului viitor si participarea la acest mecanism pentru o perioada minima de doi ani.

"Dincolo de dificultatea stabilirii paritatii centrale, participarea la ERM II reclama si un anumit nivel de pregatire al economiei, dat fiind ca regimul comporta unele riscuri. Minimizarea unor astfel de riscuri, dar si indeplinirea criteriilor de la Maastricht la orizontul la cel putin al doilea an de participare la ERM II accentueaza importanta finalizarii ajustarilor majore de politica economica inainte de adoptarea acestui regim de curs de schimb", a spus Isarescu.

Acestea vizeaza eliminarea surselor de inflatie reprimata, fiind relevanta finalizarea liberalizarii pietei energiei, deficitele cvasifiscale de tipul celor care rezulta din restructurarea intreprinderilor de stat cu pierderi substantiale, precum si alte surse de presiuni bugetare viitoare, precum cheltuielile inevitabile de modernizare a infrastructurii rutiere.

Seful BNR a punctat ca trebuie efectuate si ajustari de natura monetara inainte de intrarea in mecanismul ratelor de schimb, respectiv incheierea procesului de armonizare a ratelor rezervelor minime obligatorii cu cele prevalente in zona euro.

"Volumele importante implicate de reducerea RMO la BNR si impactul potential asupra cursului de schimb fac necesara o abordare graduala a procesului posibil intr-o perioada de un an, un an si jumatate, ceea ce este inca un motiv pentru care intrarea in ERM II in 2016 si, in consecinta, trecerea la euro in 2019 sunt obiective foarte ambitioase", apreciaza Isarescu.

El a mentionat ca asumarea unei date tinta este o idee buna in masura in care asemenea tinta contribuie la un consens politic, constituind deopotriva o ancora generatoare de coerenta in sfera politicilor macroeconomice si un catalizator pentru reforme structurale, insa daca data tinta devine nerealista sau daca angajamentul formal nu este insotit de un plan de actiune cu obiective intermediare concrete si clar definite, credibilitatea procesului de adoptare a euro este pusa la indoiala si-si pierde valentele pozitive.

Romania este singurul stat membru UE fost comunist din estul Europei, in afara zonei euro, care are in prezent o data tinta pentru adoptarea monedei unice.

"In celelalte state prevaleaza o atitudine de expectativa motivata nu neaparat de dificultatea incadrarii in criteriile de convergenta nominala, (..) ci de o revizuire de substanta a abordarii procesului de trecere la euro in ansamblul sau. Aceasta revizuire s-a produs pe fondul estomparii avantajului adoptarii euro, concomitent cu cresterea vizibilitatii costurilor acesteia, la care se adauga disparitia avantajului pe care statutul de membru al zonei euro il ofera din perspectiva costurilor de finantare. In plus, beneficiile procesului de integrare comerciala apreciate anterior ca fiind incontestabile au fost sensibil diminuate de trenarea cresterii economice in tarile din zona euro", a adaugat guvernatorul.

In ceea ce priveste costurile adoptarii euro, faptul ca reculul economic din tarile Europei Centrale si de Est cu regim de curs de schimb flotant s-a dovedit mai moderat decat cel inregistrat in statele cu regim fix a evidentiat importanta existentei acestui element de flexibilitate in politica economica. "A devenit mai evident ca oricand ca, fara acest ajutor, o trecere prematura la euro este cel putin din perspectiva imediata un proces indezirabil", precizeaza guvernatorul bancii centrale.

Isarescu a accentuat si aparitia unor costuri directe ale intrarii in zona euro provocate de criza datoriilor suverane si de instituirea mecanismelor de rezolutie, iar suportarea acestor costuri presupune un efort substantial suplimentar.

"Din punct de vedere politic, este dificil de explicat publicului necesitatea contributiei financiare la mecanisme de care deocamdata beneficiaza tarile mai bogate", a adaugat guvernatorul.

El a aratat ca este esentiala pregatirea riguroasa a procesului de adoptare a monedei euro.