Impresia initala de usurare si faptul ca statele euro nu mai sunt in risc de contagiune au fost spulberate usor de sentimentul "confuziei" implicarii sectorului privat, scrie The Economist. Se stie deja ca sectorul privat va contribui net cu 37 de milioane de euro, insa datele oferite pe aceasta tema de banci sau de oficialii europeni se schimba de la zi la zi.

Un program de rascumparare a actiunilor va contribui cu 12,6 miliarde de euro, totalul ajungand astfel la 50 de miliarde de euro pentru perioada 2011-2014. Insa, in intervalul 2011-2019, contributia totala neta a sectorului privat va fi de 109 miliarde de euro, noteaza Reuters.

Ajutor voluntar

Problema implicarii sectorului privat a fost subiectul unei dezbateri indelungi intre Berlin si Frankfurt. Pentru a-l multumi pe Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), implicarea sectorului privat a trebuit sa fie voluntara, iar pentru Angela Merkel, cancelarul Germaniei, substantiala. In acest timp, restul statelor europene au asteptat deznodamantul intalnirii si au ales sa-l sustina fie pe Trichet sau pe Merkel. Iar in acest timp, tarile au fost expuse riscului de contagiune.

Potrivit unei publicatii franceze de satira, Le Canard enchaîné, presedintele Sarkozy este citat spunand ca strategia presedintelui BCE este cea a unei "rulete belgiene": "Cand vorbim despre ruleta ruseasca, in pistol este doar un singur glont. In schimb, pentru ruleta belgiana avem pistolul plin de gloante". Grecia are astfel varianta de a salva de la default sau de a-si rostogoli in continuare datoriile.

Toate cele trei versiuni care au fost enuntate, pana acum, prevedeau rostogolirea bondurilor ajunse la maturitate (ideea francezilor), vanzarea lor cu unele cu maturitate extinsa (ideea germanilor) sau achizitia de pe pietele externe, ultima varianta fiind cea mai aproape de dorinta Bancii Centrale Europene, aceea de a nu exista un default selectiv. In final, decizia a fost o combinatie intre cele trei idei - iar sectorul privat va putea contribui in mod voluntar.

De aceea, liderii din zona euro au cerut un pachet aditional de 20 de miliarde de dolari pentru recapitalizarea bancilor grecesti si alte 35 de milioane de euro pentru ca Banca Centrala Europeana sa poata mentine lichiditatile institutiilor financiare elene. Daca adaugam si fondurile de 20 de milioane de euro cu care pot fi cumparate bondurile grecesti, atunci avem un plan scump prin care UE isi va recupera banii de la creditori. Si asta cu atat mai mult cu cat tarile au promis ca isi vor onora datoriile la timp, Grecia, spun ei, este o exceptie.

Citeste si

Wall Street se gandeste la scenarii pesimiste: "Pentru ca nimeni nu stie ce se va intampla". Cum se pregateste America de un posibil faliment

Stolojan: Situatia sistemului bancar din Romania nu e atat de roz cum e prezentata, dar nici tragica