Potrivit expertilor institutiei financiare internationale, un risc important pe termen scurt la adresa bilantului bancilor sunt initiativele legislative care permit modificare unilaterala si retroactiva a contractelor, respectiv Legea darii in plata adoptata de Parlament in luna aprilie.

"Sprijinul care este destinat sa fie acordat debitorilor cu probleme nu este bine tintit iar aplicarea retroactiva a legii ar putea afecta bilanturile bancilor, submina drepturile de proprietate privata, predictibilitatea legii si increderea investitorilor si va reduce creditarea. O diminuare a poverii datoriei acordata debitorilor cu probleme ar trebui tintita, inclusiv prin cerinte stricte de eligibilitate, respectand in acelasi timp clauzele din contracte iar orice astfel de mecanisme ar trebui sa fie supuse unor garantii adecvate", se arata in raportul FMI.

Staff-ul FMI isi exprima, de asemenea, ingrijorarea fata de propunerea conversiei fortate a creditelor in valuta analizata de Parlament, care potrivit expertilor Fondului ar presupune modificarea retroactiva a contractelor. "In acest sens, autoritatile ar trebui sa revizuiasca unele elemente ale legislatiei actuale privind clauzele abuzive pentru a elimina o alta sursa importanta de incertitudine", subliniaza documentul citat.

Majorarea salariului minim ar putea face mai mult rau decat bine

FMI mai atrage atentia ca, odata cu majorarea semnificativa planificata pentru acest an, ponderea salariului minim in salariul mediu in Romania va depasi media din regiune, ceea ce ar putea submina competitivitatea externa si ar putea afecta crearea locurilor de munca, in special pentru angajatii cu competente scazute si in industriile unde forta de munca este numeroasa.

In context, echipa FMI recomanda ca ritmul majorarii salariului minim in viitor sa fie moderat si sa echilibreze argumentele sociale cu sporirea competitivitatii, a productivitatii si a perspectivelor de munca. Ar fi util sa se infiinteze un comitet de experti pentru piata fortei de munca si periodic sa se reevalueze impactul politicilor din domeniul fortei de munca, inclusiv salariile minime, sustin expertii institutiei financiare internationale.

Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata a crescut la 1.250 de lei de la 1 mai 2016, pentru un program complet de lucru de 8 ore pe zi. Potrivit autoritatilor, de majorarea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata vor beneficia circa 1.131.600 salariati, dintre care 39.322 angajati in sectorul bugetar si 1.092.364 in sectorul concurential.

FMI recomanda BNR sa reduca diferenta dintre dobanda cheie si dobanzile interbancare

Fondul Monetar International recomanda Bancii Nationale a Romaniei sa mentina actualul nivel al dobanzii de politica monetara, insa considera ca este necesara reducerea diferentei dintre aceasta si dobanzile din piata, avand in vedere ca dobanzile reale au devenit negative.

“Avand in vedere inflatia negativa, un nivel redus al inflatiei importate si incertitudinile cu privire la expectatiile inflationiste, dobanda de politica monetara poate fi pastrata neschimbata pana cand proiectia privind inflatia se indreapta mai clar catre un nivel deasupra tintei. Oricum, BNR ar trebui sa dea un semnal de intarire si sa inceapa sa reduca diferenta dintre dobanda de politica monetara si dobanzile din piata, prin absorbtii de lichiditate si ingustarea coridorului de dobanzi. Aceste masuri vor duce la intarirea cadrului de politica monetara. Avand in vedere impulsul fiscal puternic pro-ciclic, ar putea fi necesar ca politica monetara sa reduca efectele nedorite in gestionarea cererii interne', arata expertii FMI.

Raportul mentioneaza ca pe piata monetara persista o diferenta intre dobanda cheie si dobanzile interbancare care ar putea sa submineze eficacitatea cadrului de politica monetara. 'Dobanzile reale, ajustandu-se in linie cu inflatia, au devenit negative', explica expertii FMI.

In ceea ce priveste evolutia preturilor de consum, analistii FMI noteaza ca, desi inflatia este negativa, va creste pana la nivelul superior al intervalului din jurul tintei BNR, la finalul anului viitor. 'Avand in vedere cererea interna puternica, restrangerea deficitului de cerere, impulsul fiscal consistent si cresterile semnificative de venituri, inflatia este de asteptat sa creasca aproape de 3,5%, nivelul superior al intervalului din jurul tintei de inflatie, la finalul anului 2017', se mai arata in documentul FMI.

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a revizuit in scadere prognoza de inflatie pentru acest an, la 0,6%, mai putin cu 0,8 puncte procentuale fata de estimarea anuntata in februarie, potrivit Raportului trimestrial asupra inflatiei prezentat marti de guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu.

Pentru 2017, BNR a prognozat o inflatie de 2,7%, de asemenea in scadere fata de estimarea din februarie, cand banca centrala previziona o crestere a preturilor de consum de 3,4% pentru sfarsitul anului viitor.

Masurile populiste ar putea afecta in mod negativ increderea si descuraja investitiile

Economia romaneasca traverseaza o revenire ciclica sprijinita de cererea interna puternica astfel incat cresterea PIB ar urma sa atinga 4,2% in 2016, principalele riscuri la adresa perspectivei fiind incertitudinile electorale si cele externe, mai arata expertii FMI.

"Pe partea interna, masurile populiste intr-un an electoral ar putea afecta in mod negativ increderea si descuraja investitiile. Pe partea externa, o deteriorare a perceptiei de risc privind pietele emergente ar putea declansa iesiri de capital, deprecierea monedei si o crestere a raportului dintre datoria externa si PIB. Mentinerea unui nivel adecvat al rezervelor, un regim de schimb flexibil si rezerve fiscale vor fi cruciale pentru reducerea riscurilor", se arata in comunicatul FMI.

Comitetul Director al FMI se declara ingrijorat de recentele masuri de relaxare fiscala prociclica, de modificarile legislative din sectorul financiar care ar putea afecta in mod negativ stabilitatea financiara precum si de incetinirea reformelor structurale.

"Avand in vedere relaxarea fiscala semnificativa adoptata in ultimul an, este crucial ca politica fiscala sa fie ancorata pe o traiectorie credibila de reducere a datoriei pe termen lung. Anularea reducerilor de taxe preconizate sau amanarea lor pana la identificarea masurilor compensatorii vor ajuta la indeplinirea acestor obiective", sustine FMI.

De asemenea, comitetul director cere intensificarea eforturilor pentru intarirea guvernantei la companiile de stat si imbunatatirea utilizarii fondurilor europene. "Va fi de asemenea important ca politicile in domeniul salariilor in sectorul public si salariului minim sa tina cont de spatiul fiscal, cresterea productivitatii si chestiunile care tin de competitivitate", se arata in document.

Misiunea FMI a realizat evaluarea anuala a economiei romanesti in luna martie a acestui an, la Bucuresti.

Consultarile periodice prevazute de Articolul IV din Statutului Fondului constituie un exercitiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultarilor in baza Articolului IV este examinarea situatiei financiare si economice la nivel national si formularea unor recomandari generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare si economice de urmat pentru asigurarea stabilitatii si a unei evolutii pozitive la nivelul economiei.