"Acest proces de implementare are si el un termen: nu mai mult de sase saptamani. Aceste masuri care au fost agreate trebuie puse in practica. Prin modificarea legilor, aprobarea lor de catre Guvern si Parlament si punerea lor in actiune. Sper ca aceste propuneri sa poata sa fie puse in practica", a declarat Mihai Tanasescu, in interviul acordat Pro TV si preluat si de ziarul Gandul.

In cazul in care Executivul nu va reusi sa diminueze cheltuielile, Tanasescu este de parere ca mai exista doar doua solutii.
Guvernul fie ar putea fi nevoit sa ia decizia majorarii taxelor - TVA, cota unica - sau ar putea lua un mix de masuri, adica sa decida o crestere a taxelor intr-o masura mai mica, "la pachet" cu o reducere a cheltuielilor.

"Nu sunt decat doua lucruri simple. Fie tai cheltuielile publice, fie cresti veniturile bugetului sau o solutie mixta. Autoritatile au ales reducerea cheltuielilor publice. In cazul in care acest lucru nu se va putea intampla, exista celelalte doua optiuni. Fie o crestere a taxelor, fie un mix intre cele doua, de crestere a taxelor intr-o mai mica proportie si de reducere a cheltuielilor", a adaugat reprezentantul Romaniei la FMI.

Cititi mai mult pe www.gandul.info!

Presedintele Traian Basescu declara, joi, ca, probabil, solutia pentru adoptarea masurilor convenite cu FMI va fi asumarea raspunderii Guvernului in Parlament, avand in vedere timpul scurt ramas pana la reuniunea board-ului FMI de la sfarsitul lunii iunie.

Seful statului sublinia "urgenta" incasarii trasei din iunie de la FMI. "Daca nu vom reusi sa avem legea promulgata, cu siguranta board-ul nu ia in discutie transa de la sfarsitul lunii iunie", preciza joi Basescu.

El a mentionat ca Fondul nu va fi satisfacut doar cu emiterea actului normativ cuprinzand masurile convenite si va vrea sa stie ca acesta nu a fost blocat la Curtea Constitutionala si intors la Parlament sau declarat neconstitutional.

Romania a incheiat in primavara anului trecut un acord cu FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala si BERD, pentru obtinerea unui pachet de finantare totala de circa 20 de miliarde de euro, prin care s-a angajat sa adopte mai multe actiuni, prin care si reducerea treptata deficitul bugetar.

Initial, FMI a cerut Romaniei reducerea deficitului bugetar in 2009 usor sub nivelul din 2008, la 4,6% din PIB, dar in luna august a anului trecut a acceptat majorarea tintei la 7,3% din PIB, in contextul anticiparilor unei contractii economice mai mari decat estimarile initiale, de circa 8%.

Si in acest an Guvernul si FMI au stabilit initial diminuarea deficitului bugetar la 5,9% din PIB, dar autoritatile au cerut institutiei financiare internationale o noua crestere din cauza evolutiei sub asteptari a economiei.

In urma negocierilor cu FMI, autoritatile romane au obtinut aprobarea un deficit bugetar de 6,8%, dar cu conditia adoptarii unor masuri de reducere semnificativa a cheltuielilor, respectiv taierea salariilor bugetare cu 25%, a pensiilor cu 15% si scaderea masiva a subventiilor.