"Cam tot ce am găsit aici a depăşit cele mai pesimiste aşteptări. Mai mult, am aflat că situaţia reală nu era cunoscută şi nu era anticipată nici de partenerii noştri internaţionali. Deci informaţiile care circulau nu erau cele reale. Concluzia este că, în ultimii 3 ani, economia României a fost condusă după două bugete şi aici vă spun foarte responsabil: a fost un buget, cel prezentat în Parlament şi care nu a fost asumat nici de premier nici de ministrul Finanţelor Publice, şi un al doilea buget, care avea toate informaţiile reale, un buget folosit pentru finanţarea baronilor locali şi aşa mai departe. Este exact metoda, şi nu am găsit altă comparaţie, metoda folosită de Al Capone de a avea două registre, un registru pentru fisc şi unul pentru el", a explicat Cîţu.

Potrivit ministrului de Finanțe, deficitul bugetar la 10 luni este 2,84% din Produsul Internt brut, nivel care depăşeşte estimarea pentru întregul an, iar dacă nu facem nimic în următoarea lună şi jumătate deficitul bugetar va depăşi 4%.

Cîţu a explicat că veniturile estimate la 9 luni erau de 249 de miliarde de lei,acum sunt la nivelul de 228 de miliarde de lei, iar 22 de miliarde de lei este deficit - 11 miliarde de lei sunt bani din economie necolecţati, ceea ce e de discutat cu ANAF., iar cealaltă jumătate – fonduri europene. ”Niciodată nu a fost intenţia celor de la PSD să ia aceşti bani”, a afirmat ministrul.

"Deficitul la 9 luni trebuia să fie 2,28%, execuţia la 9 luni este 2,60%. Azi, vă prezint execuţia la 10 luni, exact cum mi-a predat-o domnul Teodorovici (fostul ministru al Finanţelor, n.r.), 2,84%. Este exact ceea ce am preluat eu, la 2,84%, mai mult decât trebuia să fie la sfârşitul anului(...) Deficitul astăzi, aşa cum arată situaţia, dacă nu facem nimic, deficitul bugetar este în jur de 4%, mai precis peste 4%", a spus Cîţu, potrivit Agerpres.

Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, după primele nouă luni există o diferenţă la venituri de 21 miliarde lei, jumătate bani în economie necolectaţi şi cealaltă jumătate din fonduri europene, în timp ce, pe partea de cheltuieli, banii pentru investiţii şi pentru proiecte cu finanţare din fonduri europene nu sunt cheltuiţi.

"Veniturile estimate pentru primele 9 luni trebuiau să fie 249 miliarde lei, sunt 228 miliarde lei, 21 miliarde lei gaură, diferenţă, deficit. De unde vine diferenţa? Jumătate, 11 miliarde sunt bani în economie necolectaţi, asta este ceva ce trebuie să discut cu ANAF. Cealaltă jumătate vine din fonduri europene. Niciodată nu a fost intenţia celor de la PSD să ia acei bani. Aşa se împart cei 21 miliarde lei, sunt 11 miliarde lei necolectaţi din economia românească, restul din exterior.(...) La cheltuieli, banii pentru investiţii şi pentru proiecte cu finanţare din fonduri europene nu sunt cheltuiţi. Pare bizar că nu vrei să cheltuieşti bani pentru investiţii finanţate cu fonduri europene, dar banii sunt luaţi de acolo şi duşi către cheltuieli de personal, asistenţă socială, bunuri şi servicii, altă metodă prin care se transferau bani către baronii locali. Nu a existat niciodată un interes la PSD de a investi bani în buget ci de a-i pune în buget la începutul anului şi apoi să-i transfere către baronii locali şi programele electorale ale PSD", a explicat Cîţu.

El a subliniat că a discutat cu reprezentanţii Comisiei Europene, cu partenerii internaţionali despre datele reale, şi a menţionat că o mare parte din deficit a fost realizat în "ultimele zile după ce a căzut Guvernul PSD".

"Cam aşa arată situaţia şi aici a fost şi discuţia cu cei de la Comisie şi cu partenerii internaţionali, pentru că nimeni nu se aştepta să fie aşa de rea situaţia, dar în momentul în care prezinţi datele reale, asta este situaţia. Dacă nu facem nimic, mai avem o lună şi jumătate până la finalul anului, dacă nu facem nimic, deficitul la sfârşitul anului va ajunge peste 4%. Avem câteva soluţii. Sunt 11 miliarde lei din economia naţională care n-au fost colectaţi, acolo poate putem să facem ceva, mai avem câteva soluţii la care ne uităm. Dar asta este situaţia azi, când vorbim, rectificarea bugetară va veni, dacă nu apare ceva în următoarele două zile, cu un deficit mai mare de 4% pentru acest an. Deci pornim de la un deficit aprobat în Parlament de 2,7% şi ajungem la un deficit de 4%. Este clar şi dovezi sunt foarte multe, cel puţin o mare parte din acest deficit s-a întâmplat în ultimele zile după ce a căzut Guvernul PSD, o mare parte dintre cheltuieli au fost făcute atunci, o mare dintre contracte, facturi, au fost plătite în ultima perioadă", a mai afirmat şeful de la Finanţe.

Ministrul Finanţelor a mai precizat că, după preluarea mandatului, a descoperit un deficit de 2 miliarde de lei la bugetul de asigurări sociale de stat, după 10 luni, provenit din neplata contribuţiilor.

"Pe partea fiscală derogările au fost o problemă, apoi aşa-numita revoluţie fiscală prin transferul contribuţiilor. Multe dintre salarii au scăzut, au fost zeci de mii de exemple. Avem jumătate dintre companiile din sectorul privat care nu au transferat contribuţiile pentru că Ordonanţa este încă în Parlament şi nu se ştie ce se va întâmpla. Acesta este un efect. Am descoperit un alt efect pervers al acestei revoluţii, avem o gaură de 2 miliarde de lei la Bugetul de asigurări sociale de stat prin neplata contribuţiilor. Asta la 10 luni doar. Nu am auzit-o niciodată pe Olguţa Vasilescu (fostul ministru al Muncii, n.r.), care astăzi este foarte guralivă şi vine şi ne dă lecţii, deci Olguţa guraliva nu a zis nimic de aceste 2 miliarde şi nu a zis nimic de ce nu le-a colectat", a subliniat Cîţu.

El a vorbit, de asemenea, şi despre cele 4 miliarde lei reprezentând TVA de returnat, arătând că, în primele două zile după ce a venit în Finanţe, s-a returnat un miliard de lei din această sumă.

"Peste 4 miliarde TVA de returnat. În primele două zile am returnat un miliard. Avem planul să returnăm tot până la sfârşitul anului", a mai spus ministrul Finanţelor.

Execuţia bugetului general consolidat, conform datelor operative ale MFP, s-a încheiat pe primele nouă luni ale anului 2019 cu un deficit de 26,97 miliarde de lei, respectiv 2,6% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au fost în sumă de 228,7 miliarde lei, reprezentând 22,2% din PIB, comparativ cu 21,7% din PIB în aceeaşi perioadă a anului 2018. Procentual, veniturile au fost cu 11,6% mai mari, respectiv o creştere cu 23,7 miliarde lei, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în sumă de 255,6 miliarde lei, cu 15,3% mai mari comparativ cu perioada similară din 2018.