Concluziile apartin chiar autoritatilor guvernamentale si sunt incluse intr-un raport redactat din interiorul sistemului in luna aprilie, cand Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), in subordinea careia functioneaza Autoritatea Nationala Vamala, era condusa de Sorin Blejnar.

Documentul, citat de Mediafax, arata ca, desi are una dintre cele mai ridicate cote de impozitare din Uniunea Europeana, atat pentru taxa pe valoarea adaugata, cat si pentru contributiile sociale obligatorii, Romania este ultima tara a UE in ceea ce priveste veniturile colectate ca pondere in PIB, evaziunea fiscala fiind principala cauza a reducerii incasarilor.

Economia subterana este evaluata la 30,2% din PIB, Romania fiind devansata la acest capitol doar de Bulgaria, in timp ce state ca Austria, Germania, Franta, Irlanda si Olanda au redus acest indicator la o pondere de sub 15%.

Ponderea in PIB a evaziunii fiscale identificate a crescut constant in ultimii ani, de la 1,8% in 2003 la 2,34% in 2010, in timp ce evaziunea fiscala neidentificata este estimata in crestere de la 9,53% din PIB in 2003 la 15,67% din PIB in 2010. Per total, ponderea in PIB a evaziunii fiscale identificata si neidentificata este indicata in crestere de la 11,33% in 2003 la 18,01% in 2010.

Nivelul evaziunii fiscale a continuat sa ramana ridicat chiar daca taxele vamale au scazut, ca urmare a acordurilor comerciale la care Uniunea Europeana este parte, documentul citat indicand ca acest fapt este posibil prin diferite modalitati de evaziune, inclusiv cu ajutorul organelor vamale.

Una dintre modalitatile considerate "clasice" de evaziune consta in diminuarea valorii marfurilor in vama prin transferuri de la anumite pozitii tarifare cu cote ridicate catre pozitii tarifare cu cote reduse, prin complicitatea furnizorului extracomunitar, care inscrie in facturile externe valori mult mai mici decat cele reale (exemplul indicat in acest sens fiind marfurile provenite din China si Turcia), sau prin complicitatea organelor vamale, care incadreaza ele insele marfurile la pozitii tarifare la care taxele vamale sunt inferioare celor aferente marfurilor efectiv importate.

Valoarea in vama a marfurilor importate are afecte directe si asupra taxei pe valoarea adaugata datorata in vama de catre importator.

Alta modalitate de evaziune fiscala prezentata in documentul autoritatilor este declararea nereala a naturii marfurilor importate, metoda utilizata cu precadere in cazul produselor accizabile (tigari, alcool), a celor foarte scumpe (parfumuri) sau a produselor contrafacute (tigari, tricotaje, parfumuri). In aceste situatii, importatorii declara marfuri de o cu totul alta natura decat cele importate, valoarea in vama a marfurilor declarate in baza unor documente de achizitie fictive fiind mult inferioara marfurilor importate in realitate.

Documentul prezinta in acest caz si un exemplu concret de evaziune, in care un importator declara in vama ca aduce 20.000 litri de apa minerala din Brazilia, in bidoane de cinci litri in valoare totala de 18.000 euro, dar in realitate doar 5.000 de litri sunt apa minerala, restul fiind alcool etilic rafinat. Pentru apa minerala, taxa vamala este de 9,6% (1.728 euro) aplicata asupra valorii in vama, astfel ca importatorul achita in acest caz o datorie vamala de 6.463 euro incluzand toate taxele vamale si TVA.

Daca insa 15.000 litri din cantitatea totala de apa minerala declarata reprezinta de fapt alcool etilic rafinat, taxa vamala care ar trebui aplicata este de 2.880 euro, iar acciza s-ar ridica la 108.000 euro, astfel ca importatorul ar trebui sa achite o datorie vamala de 142.406 euro incluzand toate taxele vamale, acciza si TVA.

In raport sunt prezentate si alte exemple de evaziune fiscala, precum declararea utilizarii produselor accizabile ca materii prime pentru fabricarea de produse care nu sunt purtatoare de accize si existenta pe teritoriul national a unor "fabrici clandestine mobile" de produse accizabile, in special in cazul tigaretelor si al producerii si imbutelierii bauturilor alcoolice, legislatia in vigoare lasand la "latitudinea factorului uman" modul in care sunt verificate neregulile.