Economia României a crescut cu 4,2%, la nouă luni. Față de trimestrul anterior, avansul a fost de 1,9%, cel mai mare din UE
Statistica, INS, crestere economica, PIB
Creşterea economică înregistrată de România în primele nouă luni ale anului în curs a fost de 4,2%, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2017.
Faţă de trimestrul al doilea din 2018 Produsul Intern Brut în trimestrul III a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,9%, potrivit datelor "semnal" ale Institutului Naţional de Statistică, date miercuri publicităţii.
Raportat la acelaşi trimestru din 2017, PIB în trimestrul III din 2018 a înregistrat o creştere cu 4,3% pe seria brută şi cu 4,1% pe seria ajustată sezonier.
"Seria brută a Produsului Intern Brut s-a revizuit pentru perioada 2010-2012 pentru a asigura coerenţa cu conturile sectorului 'Administraţii publice' şi cu Balanţa de Plăţi. Revizuirea a avut loc ca urmare a aplicării noii politici de revizuire a indicatorilor macroeconomici elaborată pentru a respecta cerinţele impuse de Regulamentul 2304/2016 referitor la modalităţile, structura, periodicitatea şi indicatorii de evaluare ai rapoartelor privind calitatea datelor transmise conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului", precizează INS, într-un comunicat.
De asemenea, seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul III 2018, fiind revizuită faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 263 din 10 octombrie 2018.
Potrivit sursei citate, ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului Intern Brut pentru trimestrul III 2018 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a PIB pentru trimestrul II 2018, publicată în comunicatul de presă din 10 octombrie 2018, astfel: rezultatele trimestrului I 2018, comparativ cu trimestrul IV 2017, au fost revizuite de la 100,1% la 100,3%, iar rezultatele trimestrului II 2018, comparativ cu trimestrul I 2018, au fost revizuite de la 101,4% la 101,5%.
"Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile", precizează INS.
Cea mai mare creștere trimestrială din UE
Cu o creştere a PIB de 1,9% în trimestrul trei din 2018, comparativ cu precedentele trei luni, România a înregistrat cel mai semnificativ avans dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, conform estimării preliminare publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Potrivit Eurostat, creşterea PIB-ul Uniunii Europene a încetinit la 0,3% în trimestrul trei din 2016, după un avans de 0,5% în precedentele trei luni, în timp ce zona euro a înregistrat o expansiune de 0,2%, după un avans de 0,4% în precedentele trei luni.
Cea mai semnificativă expansiune din UE în perioada iulie - septembrie 2018 s-a înregistrat în România (1,9%), urmată de Letonia (1,8%) şi Polonia (1,7%), în timp ce Italia a raportat o creştere zero, iar singurele scăderi au fost în Lituania (minus 0,4%) şi Germania (minus 0,2%).
Eurostat precizează că aceste prognoze nu includ datele din opt state membre: Estonia, Irlanda, Grecia, Croaţia, Luxemburg, Malta, Slovenia şi Suedia. Datele de miercuri pot fi revizuite cu ocazia unei noi estimări ce urmează a fi publicată de Eurostat în data de 7 decembrie.
În ritm anual, PIB-ul Uniunii Europene a înregistrat un avans de 1,9% în trimestrul trei din 2018, comparativ perioada similară din 2017, în timp ce PIB-ul zonei euro a urcat cu 1,7%.
Statele membre cu cel mai ridicat ritm de creştere anuală au fost Polonia (5,7%), Letonia (5,5%), Ungaria (5%), Slovacia (4,5%) şi România (4,1%).
Toate statele membre UE au înregistrat o creştere economică în trimestrul trei din 2018, comparativ perioada similară din 2017, cea mai slabă "performanţă" fiind raportată de Italia (0,8%).
CNP, FMI și CE au revizuit în scădere estimarile de creștere
Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere la 4,5% estimările referitoare la creşterea economiei în acest an, de la 5,5% cât preconiza în luna iulie, în varianta intermediară de vară. Tot în scădere (cu 0,2 puncte procentuale) a revizuit şi estimarea pentru anul 2019, la 5,5%, de la 5,7%, cât prognoza în varianta anterioară. Pentru următorii trei ani, cifrele referitoare la avansul Produsului Intern Brut au rămas nemodificate la 5,7% în 2020 şi 5% în 2021 şi 2022.
La rândul ei, Comisia Europeană (CE) a revizuit semnificativ în scădere estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, de la 4,5% la 3,6%, în timp ce în 2019 mizează pe un avans de 3,8%, faţă de 3,9% cât estima în primăvară, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate în urmă cu o săptămână de Executivul comunitar.
Pentru 2020, Executivul comunitar indică un avans de 3,6%.
"Boom-ul economic al României se calmează pe măsură ce ritmul de creştere a consumului privat încetineşte iar contribuţia negativă a exporturilor nete la creştere continuă să se înrăutăţească. Pe perioada de prognoză PIB-ul este estimat să crească mai moderat", se arată în previziunile Comisiei Europene.
Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit, în jos, la începutul lunii octombrie, estimările privind evoluţia economiei româneşti, atât în acest an cât şi anul viitor, ca urmare a moderării stimulentelor care au stat la baza creşterii robuste înregistrate în 2017, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marţi de instituţia financiară internaţională.
Dacă în luna aprilie FMI estima că, în 2018, Malta şi România vor înregistra în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5,7% şi, respectiv, 5,1%, în raportul publicat pe 9 octombrie FMI şi-a revizuit, în jos, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 4% în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în primăvară, preconizând că în 2019 România urmează să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în aprilie.
"Economia României a înregistrat o creştere robustă de 6,9% în 2017 ca urmare a stimulentelor fiscale şi a cererii externe solide. Creşterea ar urma să încetinească până la 4% în 2018 şi să continue să se diminueze până la 3,4% în 2019, pe măsură ce stimulentele se vor modera", se arată în raportul "World Economic Outlook" publicat în octombrie.
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS