"Banca Naţională a României a intrat recent în posesia unor documente din anul 1941 - cu sprijinul altor instituţii ale statului -, în care reprezentanţi ai băncii din perioada respectivă au făcut un inventar pentru conducerea statului român din epocă în legătură cu situaţia Tezaurului pe care BNR l-a trimis la Moscova în anii 1916 - 1917 şi a celorlalte documente de arhivă expediate. Documentul este studiat de specialiştii BNR care încearcă să ateste provenienţa şi autenticitatea documentelor din arhiva BNR şi să coreleze informaţiile noi cu cele existente", se arată în document.

Cercetarea celor 200 de pagini este în curs şi, odată finalizată, BNR precizează că va informa oficial publicul şi instituţiile statului român (Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Academia Română, alte instituţii interesate) în legătură cu detalii relevante care pot rezulta din aceste documente.

"Conform unor evaluări preliminare, documentul are valoarea istorică şi completează materialele deja existente în arhiva BNR, dar nu şi în privinţa documentelor originale din anii 1916 -1917 (procesele verbale de predare - primire ale valorilor trimise de statul român şi BNR în Rusia), care stau la baza solicitărilor de returnare a Tezaurului. Documentele noi confirmă cifrele referitoare la Tezaurul de metale preţioase trimise la Moscova. Orice altă interpretare în legătură cu documentele respective nu se susţine până la finalizarea cercetărilor şi reprezintă simple speculaţii", se spune în document.

Banca Naţională a României precizează că a făcut numeroase demersuri pentru a aduce la cunoştinţa publicului român şi internaţional situaţia Tezaurului românesc trimis la Moscova în anii 1916 - 1917. BNR a publicat de-a lungul timpului numeroase lucrări: 'Tezaurul Băncii Naţionale a României la Moscova', 2 volume (1999, 2011); 'Legendele bătrânei doamne' (2009), 'Din istoria Băncii Naţionale' (2009), 'The Treasury of the National Bank of Romania in Moscow' (2000 şi 2011); 'Salvarea aurului polonez' în limbile română, engleză, poloneză (2012) cu un capitol dedicat Tezaurului de la Moscova; 'Odiseea aurului BNR. Tismana 1944-1947' (2015), dar şi numeroase articole de specialitate.

În fiecare an, în cadrul Simpozionului de istorie bancară 'Cristian Popişteanu' sunt discutate toate elementele noi care apar în legătură cu acest subiect. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat în repetate rânduri, în conferinţe publice, istoricul şi demersurile efectuate pentru recuperarea Tezaurului.

De asemenea, BNR susţine că a pus la dispoziţia Ministerului Afacerilor Externe al României şi Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial, documente complete şi relevante în legătură cu situaţia Tezaurului. În urma Declaraţiei comune a miniştrilor de externe român şi rus din 2003, toate discuţiile se fac pe linie diplomatică, în cazul României prin Ministerul Afacerilor Externe care coordonează partea română a Comisiei mixte, BNR având exclusiv rolul de suport şi furnizor de informaţii bine documentate şi autentice.

"Din acest punct de vedere, analizarea aprofundată a noilor materiale aflate la dispoziţie trebuie făcută cu cea mai mare rigoare. Banca Naţională a României consideră în continuare că este de datoria sa să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca aceste valori să revină acasă", se mai spune în comunicat.

Potrivit presei centrale, un iranian stabilit în România şi un braşovean au găsit într-un dulap vechi 200 de pagini originale conţinând dosarul pe care mareşalul Ion Antonescu, fost prim-ministru al României, l-a trimis la Moscova ca să revendice tezaurul României. Cei doi ar fi depus documentele în copie la BNR.

Mugur Isarescu declara, în umă cu doi ani, ca documentele aflate in arhiva BNR arata ca in februarie 1916 au fost transferate la Moscova 1.738 de lazi cu monede si lingouri de aur, dar si casetele de bijuterii ale Reginei Maria, iar in iunie 1917, alte 188 de lazi.

Tezaurul BNR a fost trimis in perioada 1916-1917 in Imperiul Tarist, pe atunci aliat al Romaniei in razboiul impotriva Puterilor Centrale, pentru ca Romania era in pericol sa fie ocupata integral de catre trupele inamice. In urma infrangerilor suferite de armata romana pe front, Puterile Centrale - Germania, Austro-Ungaria si Bulgaria - au ocupat Dobrogea, Oltenia si Muntenia, inclusiv Bucurestiul, iar guvernul se mutase la Iasi si mai controla doar Moldova in 1917.

În martie 2016, Comisia mixta romano-rusa privind problema tezaurului Romaniei trimis la Moscova in timpul Primului Razboi Mondial si-a reluat activitatea, dupa o pauza de zece ani.