Liberalii au contestat în aprilie la Curtea Constituţională actul normativ iniţiat de parlamentarii PSD Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae care vizează limitarea rezervelor de aur ale ţării din străinătate.

Liderul PNL, Ludovic Orban, preciza, la momentul sesizării CCR, că PNL nu îşi doreşte ca aurul României să fie transformat în "ghiuluri şi inele".

"Vom ataca la CCR legea privitoare la aducerea aurului în ţară. Dacă vă aduceţi aminte, ministrul Economiei Bădălău, întrebat fiind ce o să faceţi cu aurul României, (a spus - n.r.) 'o să facem ghiuluri şi inele', asta a declarat domnul Bădălău", afirma Orban.

La rândul său, deputatul USR Cosette Chichirău susţinea, în aprilie, că actul normativ va pica la CCR. "Acest proiect va pica la CCR pentru că încalcă tratatul de funcţionare a UE, articolul 130", afirma ea.

Vasilescu: “Observ că lucrurile iar o iau pe panta populismului"

Dezbaterea care a pornit după anunţarea deciziei Curţii Constituţionale a României în cazul Legii de repatriere a rezervei de aur a României arată că lucrurile iar o iau pe panta populismului, a declarat Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR.

"Cu privire la decizia Curţii Constituţionale, nicio vorbă. E decizia Curţii Constituţionale. Bună, rea, asta este! Cu privire la dezbaterea care deja a şi pornit după ce s-a anunţat decizia, observ că lucrurile iar o iau pe panta populismului", a spus Adrian Vasilescu, întrebat despre decizia Curţii Constituţionale a României în cazul Legii de repatriere a rezervei de aur a României, potrivit Agerpres.

El a afirmat că Banca Naţională nu a făcut obiecţii cu privire la proiectul de lege, ci că instituţia a făcut obiecţii cu privire la drumul proiectului de lege pentru că există obligativitatea consultării Băncii Centrale Europene.

"Ce a spus Guvernatorul pot să redau cu exactitate. A spus "chiar ne-am dori să aducem aurul în ţară pentru că aurul îl ţinem la Londra, îl ţinem în străinătate pentru că el este acolo un factor de creştere a încrederii în ţară. Însă contestările, discuţiile care s-au purtat, poveştile care s-au spus pe marginea acestei realităţi, aurul din străinătate, au făcut ca dintr-un factor de încredere să fie un factor de neîncredere". Şi ajungem la situaţia din bancul cu ciobanul de dinainte de 89. Un cioban din zonele de oierit unde se câştiga bine şi care având banii la CEC s-a dus la un moment dat să îi ia înapoi. A făcut formele, s-a dus într-un colţ după ce a luat banii, i-a numărat şi a venit înapoi la ghişeul CEC şi a zis "Ei, acum pentru că am văzut că sunt toţi luaţi-i înapoi şi ţineţi-i mai departe!". E bine să se numere odată aurul acesta şi să se vadă că e tot pentru că şi astăzi s-au spus imediat tot felul de vorbe aiurea că nu ştiu ce s-ar fi întâmplat cu aurul acesta", a declarat Adrian Vasilescu.

De asemenea, Vasilescu a precizat că în spaţiul public s-a avansat ideea că aurul ar fi trebuit să aducă beneficii României de 800 de milioane de euro din speculaţii financiare cu aur.

"În ce lege a acestei ţări scrie că Banca Naţională trebuie să facă speculaţii cu aurul? Scrie în vreo lege că Banca Naţională trebuie să aducă profit de pe urma acestui aur? Singurul profit este încrederea în ţară. România este a 31-a ţară din lume care are aur monetar. Această cantitate de aur monetar este o rezervă a Băncii Naţionale şi o rezervă a României care îi asigură încrederea în România şi acesta este singurul scop. Cum să socoţi că trebuie să aducă 800 de milioane de euro? De unde tâmpenia asta? E o tâmpenie!", a spus Adrian Vasilescu.

În context, el a precizat că prin speculaţii cu aurul există pericolul ca metalul preţios să fie pierdut.

Isărescu: “Rezerva de aur nu este o investiţie, nu o jucăm la păcănele”

În contextul discuției despre repatrierea rezervei de aur, guvernatorul Mugur Isărescu preciza, anterior, că BNR va încerca să explice cât mai bine ceea ce înseamnă rezervă de aur, pentru că "s-au plimbat multe idei pe lângă subiect", iar aceasta rezervă nu este o investiţie şi "nu o jucăm la păcănele".

"Vom încerca să explicăm cât mai bine ce înseamnă rezervă, pentru că, din păcate, s-au plimbat multe idei pe lângă subiect, ca să fiu delicat. Care este avantajul păstrării rezervei optime? Reduce costurile de finanţare. Rezerva nu este o investiţie, nu o jucăm la păcănele... Aurul are o mare dimensiune emoţională. Suntem aproape hotărâţi să mărim parte din muzeu privind aurul şi să găsim o modalitate ca fiecare dintre dvs. să atingă un lingou de aur. Emoţiile sunt puternice, iar deciziile noastre - ale Băncii Naţionale şi ale ţării, trebuie să fie înţelepte", a afirmat Isărescu.

În opinia acestuia, dacă aurul ar fi depozitat în totalitate în ţară nu ar aduce niciun avantaj.

"Toată această avalanşă de ştiri negative privind plasamentul nostru la Londra a făcut mult rău ţării, ne-a ştirbit din credibilitatea noastră şi din credibilitatea ţării şi dacă ar fi depozitat în totalitate în ţară nu îţi aduce niciun avantaj. E bine că a fost cel puţin văzut şi lumea ştie că avem 100 de tone aur. Altminteri s-ar putea să apară şi semnul acesta de întrebare dacă el există şi ce vom face în situaţia asta. Pe fiecare investitor străin îl chemăm la Banca Naţională şi în programul de vizite îl trecem prin Tezaur să atingă aurul, să-l vadă, dar şi aşa să ştiţi că nu crede pentru că, fiind la Londra, este certificat din punct vedere al purităţii, al greutăţii, al autenticităţii. Se şi numeşte good delivery bars", a spus Mugur Isărescu.

El a menţionat că lucrurile sunt mai complicate decât au fost prezentate în public, iar BNR va trebui să facă un efort de explicare.

"O rezervă de aur care este ţinută în străinătate nu este ţinută pentru a avea dobândă. Dobânda la aur de regulă este mică sau zero, cam la o şesime, o medie istorică, din dobânda pe care ţi-o dă un depozit valutar, în euro sau dolari. Deci este mult mai mică istoric. Când noi am obţinut ceva dobândă la aur, prin anii 2003, 2004, 2005, la dolari se obţinea 5-6%, iar la euro ceva mai puţin. Şi noi obţineam la aur 1 sau 2 procente. Ei, gândiţi-vă când la valută s-a ajuns la 0 sau chiar la dobânzi negative, cum poate cineva, care are cunoştinţe, să viseze că puteam după 2007 să mai obţinem câştiguri la aur. Pentru noi, cei de la Banca Naţională, în cunoştinţă de cauză fiind, aceste "informaţii" erau nişte prostii, dar uitaţi că au prins. Şi s-au tot vânturat 10 ani de zile şi au intrat şi în mentalul colectiv. "Banca Naţională ţine rezerva la Londra fără să obţină nimic", ca şi cum ar trebui să obţinem ceva,"şi mai plăteşte şi chirie". Sumele de chirie sunt extrem de mici, dar se trec în presă cu multe zerouri, eventual şi după virgulă şi se creează impresie", a declarat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a afirmat că instituţia trebuie să rezolve public acuzaţia potrivit căreia nu are grijă de rezerva de aur.

"Cum este cazul cu orice rezervă internaţională, marele avantaj în a păstra o rezervă internaţională este să dea credibilitate şi să reducă costurile de finanţare. Deci în loc să te coste 6% când te împrumuţi pe plan extern, să te coste numai 4%, cam cât dăm acum. Şi ăla e câştig. Mare! Mai ales că avem o datorie externă substanţială. Acela este câştigul", a explicat Mugur Isărescu.

Deputaţii au adoptat, în aprilie, proiectul de lege iniţiat de parlamentarii social-democraţi Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae privind statutul Băncii Naţionale a României, care vizează limitarea rezervelor de aur ale ţării din străinătate.

Potrivit proiectului, "Banca Naţională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea şi riscul specific activelor externe, stabileşte şi menţine rezerve internaţionale, în astfel de condiţii încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv" din mai multe elemente, între care aur deţinut în tezaur în ţară.

Textul propune ca BNR să urmărească menţinerea rezervelor la un nivel adecvat tranzacţiilor externe ale României.

"Dacă există pericolul diminuării rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca Naţională a României prezintă Parlamentului şi Guvernului, de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile, un raport privind situaţia rezervelor şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conţine recomandările Băncii Naţionale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situaţiei", mai cuprinde proiectul.

Iniţiativa stipulează că, "din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice". "Depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă", mai prevede acest proiect.

Ce consecințe ar avea repatrierea rezervei de aur a României

În prezent, întreaga rezervă de aur a României cântăreşte 103,7 tone, potrivit BNR. 61 de tone sunt ţinute la Banca Angliei, sub formă de lingouri, şi restul în ţară. Tot acest aur valorează acum 3,8 miliarde de euro.

Şerban Nicolae şi Liviu Dragnea susţin că, în ţară, costurile ar fi mai mici pentru depozitarea aurului.

Șerban Nicolae: ”România să nu mai plătească chirie pentru aşa ceva şi BNR să poată să utilizeze rezerva atunci când e cazul.”

Chiria la Banca Angliei este puţin peste 63.000 de euro pe an, conform ultimului raport al Băncii Naţionale. Surse din Banca Naţională susţin că, dacă am aduce aurul în ţară, costurile ar fi mult mai mari, iar singura explicaţie ar fi ca BNR să nu mai controleze rezerva.

Valentin Lazea, economist-șef BNR: ”Rezerva internaţională, de aceea se cheamă rezerva internaţională, pentru a putea fi văzută şi certificată de către pieţe, pieţele internaţionale.′′

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a explicat că această rezervă poate fi oricând verificată, în sistem internaţional. Dacă ar ţinută în ţară, România nu ar mai avea credibilitate la nivel global.

Mugur Isărescu, în 2016: ″Rezerva internațională - aurul și valuta - este ținută în afara țării pentru că astfel se poate verifica existența acesteia în orice clipă pe plan internațional în sistemul de conturi, altfel ea neavând . (...) Nu, nu ne crede nimeni dacă am avea banii în țară.′′

Mugur Isărescu, în februarie 2019: ″Am fost acuzat că de ce ţin rezervele în străinătate. De parcă le ţin eu, parcă sunt ale mele. Unde vreţi, nene, să le ţinem? Sunt rezerve internaţionale, credeţi că euro şi dolarii stau în beci la Banca Naţională? Stau în conturi.″

Economiştii şi reprezentanţii opoziţiei critică iniţiativa legislativă a PSD.

Mihai Bogza, Confederația Patronală Concordia, fost șef de bancă: ″Propunerea aceasta are un puternic caracter populist şi foarte puţin conţinut practic.″

Cristian Păun, profesor ASE: ”Văd un lucru periculos să aducă acel aur care acum se află într-o zonă neutră, într-o zonă departe de politicieni, să o aducă în ţară şi să o pună în braţele unor politicieni.″

Ion Stelian, deputat USR: ”E o suspiciune foarte mare care se abate lui Liviu Dragnea şi a celor din PSD. În momentul în care vor să pună mâna şi pe rezerva de aur a României prin BNR, e clar că e ceva necurat la mijloc.”

Economiştii susţin că majoritatea ţărilor preferă să depoziteze rezervele de aur în bănci centrale din Anglia sau Franța.