Cât ne-a costat pandemia. Cîțu: ”Fără criza din sănătate, deficitul ar fi fost de 1,93% din PIB. Va fi o rectificare bugetară până la finalul anului”
Florin Cîțu
Pandemia cu coronavirus a generat cheltuieli suplimentare la bugetul statului de 11,62 miliarde de lei, a declarat ministrul Finanțelor Florin Cîțu care a adăugat că, fără criza din sănătate, deficitul bugetar în august ar fi fost de 1,93% din PIB.
Potrivit ministrului, din deficitul înregistrat în primele opt luni ale anului, 3,3 puncte procentuale vin din cheltuielile suplimenare generate de pandemie.
Cîțu a adăugat că, fără criza din sănătate, deficitul bugetar ar fi fost în august 1,93% din PIB.
Ministrul Finanțelor a mai spus că Guvernul nu intenționează să majoreze taxele și că va menține un echilibru al bugetului.
Ministrul a anunţat, de asemenea, că va mai exista o rectificare bugetară până la sfârşitul anului.
”Mă uit în fiecare lună la execuţia bugetară şi, aşa cum arată lucrurile acum, va mai fi nevoie de o rectificare bugetară până la finalul anului”, a declarat ministrul de Finanţe.
În ceea ce priveşte bugetul pentru 2021, oficialul a spus că va fi aprobat de guvernul următor, care va veni după alegerile din 6 decembrie.
În legătură cu o eventuală prelungire a termenului până la care se plătesc taxele, ministrul a spus că nu are în vedere acest lucru, pentru că până la 25 octombrie vrea să aibă o imagine clară a ”sănătății” economiei.
Cîțu a adăugat, însă, că vor fi sectoare ale economiei care au fost grav lovite de criză și pe care Guvernul le va ajuta în continuare prin măsuri active.
”Pe 25 octombrie doresc să avem o imagine clară a sănătății economiei. Sunt sectoare în economie unde există probleme. Ne vom uita de la un sector la altul și vedem cu ce soluții putem să venim”, a explicat ministrul.
În ceea ce privește performanța economiei în ultima parte a anului, oficialul de la Finanțe a explicat că nu se așteaptă la șocuri majore, având în vedere că și celelalte economii europene au început să se redreseze.
”În toată Uniunea Europeană economiile vor reveni în 2021. România și Polonia au o revenire aproape completă după 2021. Obiectivul este de a ne reveni complet din 2021 și să putem să creștem din 2022. Am performat mai bine decât estimau agențiile de rating și Comisia Europeană. Și o vom face în continuare. (…) Am arătat că am făcut față unui șoc negative, în condițiile unui deficit mare. Nu văd un scenariu în care să ne întoarcem la situația din martie”, a spus Cîțu.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunțat că deficitul bugetar a urcat la 5,18% din PIB după primele opt luni ale acestui an, respectiv 54,77 miliarde de lei,
"Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 54,77 miliarde de lei (5,18% din PIB), din care mai mult de jumătate este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19. Sume în valoare de 31,17 miliarde de lei (2,95% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19", informează MFP.
Cîțu se așteaptă ca S&P să menţină ratingul de țară în decembrie
Ministrul de Finanţe a mai spus că se aşteaptă ca agenţia de evaluare S&P să menţină ratingul de țară în decembrie.
”Vom avea transparenţă maximă. Mă aştept să fie menţinut ratingul în decembrie. Obiectivul meu este de a trece la o perspectivă stabilă pentru economie. De aceea de fiecare dată când avem discuţii cu agenţiile de rating, voi prezenta planurile noastre pe termen mediu pentru a vedea clar că vrem consolidare fiscală”, a spus Cîţu.
S&P are programat anunţul privind revizuirea ratingului de credit al României pe 4 decembrie.
Standard & Poor's a reconfirmat la începutul lunii iunie ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în monedă locală şi valută, precum şi perspectiva negativă.
S&P a anunţat marţi că se aşteaptă ca, odată cu creşterea pensiilor cu 40%, şi cu alte măsuri expansive, deficitul fiscal al României să depăşească 10% din PIB în 2021 şi să rămână aproape de acest nivel în următorii doi ani.
”Datoria netă a României faţă de PIB ar creşte rapid pentru a depăşi 60% din PIB în 2023, comparativ cu aşteptările noastre actuale de 45%. În mod similar, cheltuielile cu dobânzile raportate la veniturile totale ale guvernului ar creşte în mod substanţial pe fondul creşterii nevoilor de finanţare pe termen scurt şi presupunând creşterea costurilor de finanţare”, a precizat agenţia de rating.
Ministrul Cîţu a mai dat asigurări că nu vor creşte dobânzile în România şi nici taxele.
”Ceea ce vrem noi să evităm este ce a făcut PSD-ul. PSD-ul a promis pe de o parte şi pe de altă parte nu îţi permitea şi a crescut taxe. Noi nu creştem taxe. Din contră, am eliminat taxele introduse de PSD. (...) Nu vor creşte dobânzile în România, acest guvern are încrederea investitorilor străini”, a afirmat Cîţu, acuzând fostul partid de guvernare că a promis nişte cheltuieli fără a avea surse de finanţare în acest sens.
Oficialul mai spune că în fiecare lună s-a împrumutat mai ieftin decât guvernul PSD în perioada de creştere economică.
Pe acelasi subiect: