"Din primul moment am administrat finanţele publice precaut, responsabil, nu mă joc cu banii publici. Avem finanţarea asigurată pentru anul acesta, suntem la zi, ştim exact cum trebuie să plătim fiecare factură şi am luat în calcul şi scenarii mai negre, de aceea avem un buffer considerabil (...) Întotdeauna am spus că ne pregătim pentru cel mai negru scenariu şi sperăm că o să fie cel mai bun. Am spus acest lucru din primul moment şi ţin minte că atunci am fost linşat public de presa de fake news care spunea că eu văd că vine o criză, dar este un mod de a administra precaut lucrurile", a precizat Câţu, la Digi 24, potrivit Agerpres.

Întrebat de ce perioada de returnare a împrumuturilor este 25-30 de ani, Cîţu a precizat că acest lucru reprezintă managementul datoriei publice, fiind şi o condiţie a criteriului de la Maastricht.

"Încercăm să avem o curbă a randamentelor pe un termen lung cât mai lung şi acest lucru îl fac toate ţările. Este o condiţie a criteriului de la Maastricht: să ai o curbă stabilă. Un împrumut pe termen lung arată două lucruri foarte importante. În primul rând arată că investitorii străini au încredere în acel guvern să îl împrumute pe 30 de ani de zile. Arată încredere. În perioade de criză şi va dau un exemplu, în 2008 - 2009, Guvernul României se împrumuta doar pe 14 zile. Nu-i dădea nimeni bani pe mai mult de 14 zile şi de aceea era nevoie de FMI. Noi astăzi suntem o ţară în curs de dezvoltare, ne împrumutăm pe 30 de ani fără nicio problemă, la dobânzi în scădere, şi finanţăm un deficit pentru care, în 2008-2009, a cerut FMI să vină în ţară. Noi nu facem acest lucru. Este o premieră pentru guvernarea României şi pentru multe ţări din lume să reuşeşti să finanţezi un deficit atât de mare, o ţară în dezvoltare, nu suntem o ţară dezvoltată, fără să ai ajutor de la instituţiile financiare internaţionale, cum sunt FMI sau Comisia Europeană. Ne putem finanţa pe piaţă. Al doilea lucru: îţi dă o stabilitate a curbei randamentului. Aceste lucru este important, este o imagine clară pentru toţi care se uită la România să vadă cum arată sănătatea acestei ţări. Sunt două argumente să faci aceste împrumuturi pe termen lung. Deci, nu există niciun un risc în acest an să rămânem fără finanţare, nici pe un scenariu pe care l-am făcut nu avem acest risc, din contră va rămâne un buffer considerabil pentru guvernul următor", a adăugat Florin Cîţu.

Cîțu: Va fi o creștere a alocațiilor, dar nu dublare

Legat de dublarea alocaţiilor, Cîțu a explicat că bugetul României nu are în prezent prevăzute resurse financiare, iar Guvernul nu va tăia din banii de la investiţii pentru a putea implementa această lege.

"Problema pe care am identificat-o este că această lege a fost votată în Parlament după ce a fost trecut Bugetul României. Şi acum, dacă mâine trebuie să implementăm această lege, nu există resurse în buget. Nu ai cum! Trebuie să măreşti deficitul bugetar cu suma cu care vei creşte aceste alocaţii. Ca să măreşti deficitul bugetar, trebuie să aprobi o rectificare bugetară, pentru că altfel nu ai cum - nu poţi să faci o derogare de la Legea Bugetului - şi prin care să schimbi acei indicatori din lege. Sau să tăiem din altă parte, să tăiem de la investiţii, ceea ce nu vom face", a afirmat Florin Cîţu.

Ministrul Finanţelor a explicat că în următoarele două săptămâni Guvernul va prezenta un proiect de lege privind creşterea alocaţiilor.

"Premierul a spus deja că va exista o creştere a alocaţiilor. În următoarele două săptămâni vom veni cu acest proiect de lege. Nu ştiu... (cu cât vor creşte alocaţiile, n.r.). Va fi o decizie politică, eu voi prezenta situaţia, dar voi spune ca şi până acum: în acest moment nu există resurse în buget. Bugetul a fost construit pe un deficit de 6,7% la rectificarea bugetară, care nu a luat în calcul acest lucru", a adăugat Florin Cîţu.

Ministrul Finanţelor a precizat că dublarea alocaţiilor ar însemna un efort financiar de 4 miliarde de lei pentru 6 luni.

"Dublarea alocaţiilor înseamnă aproape 4 miliarde de lei pentru o jumătate de an. Nu putem să luăm această sumă din impozitarea pensiilor speciale, pentru că toată suma pentru pensii speciale este de aproape 1 miliard de lei, dacă scoatem militarii, deci n-ai cum să scoţi 4 miliarde dintr-un miliard de lei. Dublarea alocaţiilor reprezintă aproape 8 miliarde de lei, înseamnă 0,8% din PIB doar pentru dublare. Aşa cum am construit bugetul, am alocat până acum resurse importante către investiţii, mai multe decât în ultimii 10 ani. Dacă vrem să avem bani în continuare să plătim şi pensii şi alocaţii şi salarii, trebuie să alocăm bani pentru investiţii. Dacă nu, dacă decizia este să nu mergem către investiţii, ci să alocăm bani în altă parte, nu vom mai avea bani în anii viitori. Această strategie a fost folosită în trecut şi a dat greş", a menţionat Florin Cîţu.

Ministrul Finanţelor a susţinut că recenta decizie a Curţii Constituţionale a României (CCR) pe subiectul dublării alocaţiilor nu schimbă faptul că legea privind dublarea alocaţiilor este neconstituţională.

"Pentru mine lucrurile nu se schimbă. Această decizie (a CCR, n.r.) nu are nicio legătură cu dublarea alocaţiilor. Era o decizie care spunea că Parlamentul României poate să dea o lege care respinge prorogarea acestei dublări a alocaţiilor. Dar rămâne un lucru foarte clar: legea (dublării alocaţiilor, n.r.) este neconstituţională, pentru că încalcă articolul 138 din Constituţie, aliniatul 5, care spune foarte clar: orice cheltuială bugetară trebuie să aibă stabilită o sursă de finanţare. Această lege, acest articol introdus, nu are sursă de finanţare stabilită, deci este clar pentru toată lumea că este o lege neconstituţională", a declarat Florin Cîţu.