Cea mai mare scădere o înregistrează Banca Transilvania, -17,62%.

BVB a scăzut puternic miercuri, după măsurile anunţate, marţi seara, de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

Astfel, indicele principal al bursei, BET a ajuns la -11,8%, pierzând practic tot avansul înregistrat în acest an.

Cele mai mari scăderi le-au înregistrat Banca Transilvania, -17,62%, SIF Banat Crişana, -14,98%, Oltchim, -14,89%, BRD, -14,82%, Patria Bank, -14,61%, OMV Petrom, -13,54%, Electrica, -13,51%, Electroputere, -12,5% şi Alro, -11,5%.

Marţi, Teodorovici a anunţat că participanţii la fondurile de pensii administrate privat din Pilonul II se vor putea retrage înainte de termen pe bază de cerere, începând de anul viitor, după minimum 5 ani de participare, iar comisionul de retragere înainte de termen este de 2% din valoarea activelor cuvenite.

În plus, Teodorovici a anunţat că, începând de la 1 ianuarie 2019, va fi impusă o plafonare a preţului la gazele naturale la 68 lei/MWh, o măsură necesară pentru că, spune el, producătorii vând gazele naturale extrase la un preţ de trei ori mai mare decât preţul de producţie. Măsura se va aplica până în 28 februarie 2022, potrivit ministrului.

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a avertizat, miercuri, că piaţa de capital din România a intrat într-o zonă care pune în pericol perspectivele de dezvoltare, inclusiv o eventuală promovare a bursei la statutul de piaţă emergentă.

”Piaţa de capital locală, în care activează companii româneşti ce reprezintă valoric peste 10% din Produsul Intern Brut al României, a intrat într-o zonă care poate pune în pericol perspectivele de dezvoltare viitoare, incluzând aici şi o eventuală promovare a bursei la statutul de piaţă emergentă”, se arată în comunicat.

BVB a subliniat că investitorii urmăresc cu deosebită atenţie acţiunile decidenţilor politici ce influenţează mediul economic şi evoluţia companiilor listate. În plus, bursa a subliniat că un aspect major în cadrul procesului investiţional este dat de predictibilitatea şi stabilitatea legislativă.

Băncile austriece cu expunere pe România au scăzut și pe bursele internaționale

Acţiunile grupurilor bancare austriece Erste Bank şi Raiffeisen Bank International au înregistrat miercuri scăderi semnificative, după ce autorităţile române au anunţat planuri de a taxa activele bancare începând din 2019, transmite Reuters.

Acţiunile Erste Bank, care generează 8,4% din venituri de pe urma subsidiarei Banca Comercială Română, au căzut cu până la 10%, cel mai mare declin înregistrat de o acţiune din indicele STOXX 600, după care au recuperat o parte din pierderi.

Similar, acţiunile Raiffeisen Bank International, care deţin 6% din activele sale în România, înregistrau o scădere de 3,5%.

Proiectul de ordonanţă privind măsurile fiscale prezentat marţi va afecta şi câştigurile băncii franceze Societe Generale, analiştii de la KBW estimând impactul undeva între 2% şi 7% din câştigurile pe acţiune.

"Performanţele dramatice ale acţiunilor băncilor înregistrate în această dimineaţă par puţin exagerate. O nouă taxă ar urma să fie absorbită de public, în cele din urmă, şi ar trebui să ajute la protejarea marjelor băncilor în viitor, chiar dacă natural, pe termen scurt, câştigurile vor avea de suferit", a declarat Tom Kinmonth, analist la ABN Amro.

“Scăderea este semnificativă. Investitorii sunt speriaţi”

Scăderea Bursei este semnificativă, iar investitorii sunt speriaţi pentru faptul că prin această taxă pe care statul vrea să o impună practic reduce din profiturile băncilor, a declarat directorul general al SAI Certinvest, Horia Gustă, citat de Agerpres.

"Scăderea este reală. Este o scădere semnificativă. Investitorii sunt speriaţi pentru faptul că prin această taxă pe care statul vrea să o impună practic reduce din profiturile băncilor. Reduce se pare substanţial prin nişte mecanisme care se pare că nu au legătură chiar cu profitabilitatea lor, adică nu e corectă ancorarea în ROBOR. Pe de altă parte ar mai trebui să ne gândim şi să vedem pasul doi, în momentul în care banca va fi obligată să plătească o taxă "pe lăcomie", cum i-a spus Guvernul, practic aceste taxe vor fi transferate către clienţi. Prin urmare, aceste costuri vor fi plătite tot de către populaţie. Şi ultimul aspect cred că se referă la ce se întâmplă cu băncile mici sau cu jucătorii mai mici care s-ar putea să aibă o problemă reală în a plăti aceste costuri motiv pentru care s-ar putea să vedem o consolidare a pieţei bancare în continuare. Adică o reducere a numărului de jucători din piaţă. Şi mă refer nu numai la piaţa bancară, mă refer la toate pieţele unde discutăm de o asemenea taxă. Unde profitabilitatea e mică, o taxă pe cifra de afaceri poate fi echivalentă cu închiderea companiilor cu profitabilitate foarte mică", a spus Horia Gustă.

El a afirmat că sunt afectate şi companiile din domeniul energetic, precum Electrica sau Transgaz.

"Dacă vine o taxă pe veniturile lor este normal ca toate companiile care activează în acest domeniu să aibă venituri mai mici. Şi atunci este normal ca investitorii să vândă", a declarat Horia Gustă.

Potrivit acestuia, ordinele de vânzare din această dimineaţă au venit de la toate tipurile de investitori, atât locali cât şi internaţionali.

"Acum discutăm de ce a vorbit ministrul dar nu a văzut nimeni ordonanţa. După ce vedem ordonanţa publicată în Monitorul Oficial şi înţelege toată lumea de când se aplică şi cum se aplică s-ar putea ca lucrurile să se liniştească. Deocamdată cred că acesta este următorul pas, să vedem ordonanţa publicată în Monitorul Oficial. După aceea, la una sau două zile lucrurile vor începe să se liniştească puţin şi să nu mai avem o dorinţă de vânzare excesivă cum a fost azi. Astăzi au fost volume pe Bursă în prima oră mai mari decât media volumelor înregistrate în tot anul", a mai spus Horia Gustă.

Dimineață, Bursa de la Bucureşti a deschis în scădere şedinţa de miercuri, iar BET, indicele care arată evoluţia celor mai lichide 15 companii, era pe minus cu 7,51%, la o jumătate de oră de la deschidere.

Guvernul a anunţat, marţi, unele măsuri fiscal-bugetare şi în domeniul investitiilor publice pentru anul 2019, între care "taxa pe lăcomie" pentru bănci sau scutirea firmelor de construcţii de la plata contribuţiilor sociale în următorii 10 ani, în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028.

Teodorovici a mai anunţat, începând de la 1 ianuarie 2019, o plafonare preţului la gazele naturale la 68 lei/MWh, o măsură necesară pentru că, spune el, producătorii vând gazele naturale extrase la un preţ de trei ori mai mare decât preţul de producţie. Măsura se va aplica până în 28 februarie 2022, potrivit ministrului.

În ceea ce privește Pilonul II de pensii, ministrul a anunțat scăderea comisionului de administrare la 1% de la 2,5%. “Comisionul de 0,05% din active se modifică în funcție de performanța. O persoană trebui și e normal să poată să se retrage pe bază de cerere individuală, după minimum 5 ani de participare”, a explicat ministrul.