Acordul Romaniei cu FMI si UE, in valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritatile romane ca preventiv, fara sa fie trase fonduri.  Finalizarea evalarilor a saptea si a opta fac disponibila pentru tragere o suma echivalenta cu 450,6 milioane de DST (circa 520,74 milioane de euro), iar resursele aflate la dispozitia Romaniei din partea Fondului in actualul acord se situeaza la echivalentul a 3,09 miliarde DST (circa 3,57 miliarde de euro ), se arata intr-un comunicat al FMI. 

In luna ianuarie, o misiune comuna a expertilor internationali a negociat cu Guvernul mai multe masuri de reforme structurale si privatizari care urmau sa fie implementate pentru ca acordul sa poata fi incheiat, cu o intarziere de trei luni fata de programul initþial.  Intelegerea a fost parafata in primavara anului 2011, in continuarea acordului inceput in 2009, si trebuia sa se incheie in martie 2013.

Board-ul FMI a aprobat in martie cererea autoritatilor romane de extindere cu trei luni a acordului, pana la sfarstul lunii iunie, astfel incat Guvernul sa aiba timp sa reducã arieratele si sã adopte masuri de imbunatatire a managementului companiilor de stat. 

"Romania a incheiat cu succes al doilea acord stand-by cu Fondul. Economia s-a stabilizat. Inflatia de baza ramane redusa, iar balanta fiscala si cea a contului curent sunt sustenabile. Totuși, cresterea este slaba si exista riscuri de inrautatire a situatiei. Reformele structurale sunt critice pentru realizarea potentialului de crestere al Romaniei si pentru crearea de locuri de munca, in timp ce continuarea disciplinei fiscale este esentiala pentru ancorarea stabilitatii macroeconomice", a declarat prim adjunctul directorului executiv al FMI, Nemat Shafik. 

FMI a luat nota de incetarea procedurii de deficit excesiv derulate de Comisia Europeana impotriva Romaniei si considera potrivita intentia Guvernului de a reduce in continuare deficitul structural intr-un ritm moderat pentru atingerea obiectivului pe termen mediu.  Cadrul bugetar ar beneficia de pe urma stabilirii unui sistem eficient de control al angajamentelor si de prioritizarea stricta a investitiilor publice, care ar ajuta la evitarea acumularii de noi arierate. 

FMI recomanda Guvernului noi reforme in domenii precum sanatate, taxe, energie, transporturi si companii de stat. 

“Sunt necesare si reforme ale administratiei taxelor si sanatatii, impreuna cu masuri de largire a bazei de taxare (...) Reforma in sectoarelor energetic si transporturi si in privinta companiilor de stat ramane incompleta. Autoritatile au inceput sa majoreze gradual preturile la electricitate pentru a ajunge la o piata mai competitiva, concomitent cu adoptarea de masuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. Aceste masuri sunt binevenite, dar trebuie facut mai mult pentru reformarea companilor de stat ineficiente, inclusiv printr-o implicare mai ampla a sectorului privat”, a spus Shafik. 

Politica monetara este in linii mari adecvata, iar sistemul bancar bine capitalizat, dar vulnerabil la socuri externe, noteaza Fondul. 

“Astfel, autoritatile ar trebui sa continue sa-si imbunatateasca mecanismele de management al crizei si planurile de urgenta. In particular, sunt necesare noi eforturi pentru inlaturarea obstacolelor in calea rezolvarii creditelor neperformante si trebuie rezolvate deficientele legate de guvernanta corporativa la noua autoritate unificata de supraveghere”, a afirmat Shafik. 

Ministerul Finantelor Publice a informat, intr-un comunicat, ca Romania a indeplinit toate cele cinci actiuni prealabile prevazute in acordul stand-by cu Fondul. 

Guvernul a redus arieratele bugetului de stat sub 20 de milioane de lei (arieratele bugetului de stat se situau in mai la 18,9 milioane de lei), iar pe cele ale autoritatilor locale sub 300 de milioane de lei (acestea se situau in mai la 150,6 milioane de lei).  De asemenea, a fost desemnat castigatorul licitatiei pentru vanzarea pachetului majoritar la CFR Marfa, au fost vandute 15% din actiunile detinute de stat la Transgaz si a fost semnat un contract cu un consultant de tranzactie pentru o oferta publica initiala de 15% din capitalul social al Complexului Energetic Oltenia, se mentioneaza in comunicat.