În perioada similară a anului trecut, deficitul de cont curent s-a cifrat la 72 milioane de euro.

Conform documentului, în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 434 milioane euro, balanţa serviciilor şi balanţa veniturilor secundare au înregistrat excedente mai mici cu 6 milioane euro, respectiv cu 2 milioane euro, iar balanţa veniturilor primare a înregistrat un excedent de 170 milioane euro, comparativ cu un deficit de 172 milioane euro.

Potrivit BNR, în perioada ianuarie - februarie 2018, datoria externă totală a crescut cu 1,558 miliarde de euro.

În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 69,503 miliarde de euro la 28 februarie 2018 (73,1% din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,3% faţă de 31 decembrie 2017. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 28 februarie 2018 nivelul de 25,532 miliarde de euro (26,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,7% faţă de 31 decembrie 2017.

Lazea, BNR: România, cel mai expus stat european la o nouă criză

Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, declara, miercuri, că România va avea cel mai mare deficit de cont curent din UE, după ieșirea Marii Britanii, și va fi cel mai expus stat european în cazul declanşării unei crize internaţionale.

În opinia economistului-şef al BNR, deficitul mare de cont curent este cel mai îngrijorător criteriu din Tabloul de Bord al Comisiei Europene.

"Vestea cea mai grea vine de la un criteriu care nu este depăşit şi nici nu va fi depăşit mulţi ani de acum încolo. Este vorba de criteriul deficit de cont curent, iar aici trebuie să fac o povestioară mai lungă. Criteriul la care îţi dă voie ca şi ţară acest Scoreboard este 4% din PIB. Şi nu numai 4%, ci timp de trei ani să ai o medie mai mare de 4% din PIB. Adică, să ai un cont curent total dezechilibrat trei ani la rând. În 2016, România avea un deficit de 1,3% din PIB. În 2017 urmează să vedem datele, probabil că deficitul a fost 3,4% din PIB. Şi o să ziceţi: 'Bun, şi care e problema? Dacă criteriul e 4% şi anul trecut a fost 3,4% nu avem nicio problemă, cu atât mai mult cu cât el ar trebui să depăşească 4% trei ani la rând ca să ieşim din criteriu'. Deci, repet, nu vom ieşi din acest criteriu probabil în următorii cinci ani sau şase ani. Este cel mai puţin preocupant pentru atât? Nu. El este cel mai preocupant pentru că România astăzi, când vorbim, are al doilea cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană după Marea Britanie. Şi după ce va ieşi Marea Britanie din Uniunea Europeană, România va avea cel mai mare deficit raportat la PIB", a spus Valentin Lazea.

Acesta a atras atenţia că România va fi cea mai fragilă, atunci când o criză internaţională va veni, fiind cel mai expus stat european din acest punct de vedere.

Teodorovici: România nu este în situaţia de a fi afectată de o criză

În replică, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a spus că România nu este în situaţia de a fi afectată de o criză economică, dar este important ca investiţiile să fie stimulate şi ca România să-şi reducă dependenţa de Uniunea Europeană.

”Eu în 2009 am spus că acea criză am creat-o noi, ca ţară. Nu eram în situaţia de a fi aşa afectaţi la nivel economic dacă nu ar fi fost luate măsurile acelea stupide, de tăieri de venituri şi nu numai. Eu nu cred că România e într-o astfel de situaţie, nu cred că urmează o astfel de situaţie. Că, la nivel internaţional, pot apărea variaţii, este inevitabil. Ideea e ca noi, ca economie, să ne consolidăm, să dăm drumul cu adevărat la investiţii publice şi să atragem investiţii private, astfel încât România să nu mai aibă acea dependenţă de spaţiul Uniunii Europene”, a spus ministrul Finanțelor.

Investiții străine în scădere

BNR a mai anunțat și că investiţiile străine directe au scăzut cu 3,17% în primele două luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2017, la 794 milioane de euro.

"Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 794 milioane euro (comparativ cu 820 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2017), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 592 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 202 milioane euro", se spune în comunicatul BNR.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate a crescut, în primele două luni ale acestui an, cu 6,3%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, la 848 unităţi, reiese din datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 848 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de peste 3,59 milioane dolari, în scădere cu 57,9% comparativ cu ianuarie-februarie 2017.

Anul trecut au fost înfiinţate în România 5.837 astfel de firme, cu 9,1% peste nivelul din 2016, când a fost înregistrat cel mai slab an din ultimii 18 ani în privinţa firmelor cu capital străin nou înfiinţate.

În perioada 1991 - 2017, au fost înfiinţate 215.651 de societăţi cu participare străină la capital, valoarea totală a capitalului social subscris fiind de peste 61,3 miliarde de dolari.

Din cele 215.651 firme, 45.542 firme au capital italian, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societăţilor olandeze, respectiv 12,2 miliarde de dolari, în aproximativ 5.112 firme.