Potrivit agenţiei, în pofida unei creşteri explozive a produsului intern brut, pe fondul majorării salariilor în sectorul public şi al reducerii taxelor, avuţia statului din Balcani, calculată raportând activele oamenilor la venitul disponibil, rămâne la aproximativ acelaşi nivel de acum cinci ani, scrie Agerpres.

Pentru anumite persoane, câştigurile finanţează lucruri esenţiale de zi cu zi, inclusiv alimente şi haine, de înţeles pentru o ţară în care condiţiile de trai sunt printre cele mai proaste din UE. Alţii se răsfaţă cumpărând vacanţe şi televizoare şi numai o mică parte dintre români investesc în active pe termen lung precum apartamente.

Florian Libocor, economist la BRD-Groupe Societe Generale SA în Bucureşti, afirmă că oamenii se comportă ca şi cum generozitatea Guvernului se va menţine pe termen nedefinit. Acest fapt nu poate fi posibil în condiţiile în care Uniunea Europeană a avertizat asupra sustenabilităţii deficitului bugetar.

"Cetăţenii nu au acumulat bunăstare în ultimii ani - ei au acumulat datorii pe baza unor aşteptări pozitive. Mulţi oameni nici măcar nu au aşteptat să vadă în ce măsură promisiunile se vor materializa şi au consumat tot mai mult acumulând, totodată, datorii, La un moment dat, o corecţie este inevitabilă", a afirmat Libocor, într-o convorbire telefonică.

UE estimează că economia României va creşte cu 4,4% în 2018 după un avans care a eclipsat întregul bloc comunitar în 2017. Au apărut, însă, primele constrângeri asupra populaţiei.

În decembrie, inflaţia a urcat la un maxim al ultimilor patru ani şi jumătate iar banca centrală a început deja să majoreze dobânzile, care erau la un nivel minim record din 2015. Pe pieţele financiare, ipotecile au crescut cu 15% în ultimele trei luni.

"Este poate prea târziu să obţii suficient cash pentru a amortiza şocul", comentează Bloomberg.

Preţurile de consum au continuat să crească în luna decembrie din 2017, rata anuală a inflaţiei urcând la 3,3%, de la 3,23% în noiembrie, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 0,44% şi a celor nealimentare cu 0,28%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate vineri.

De altfel, Banca Naţională a României a revizuit în creştere, la 2,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2017, de la 1,9% anterior. Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,2%, similar prognozei anterioare, iar pentru finalul celui de-al treilea semestru din 2019 se aşteaptă la o rată a inflaţiei de 3,1%.

Conform BNR, depăşirea limitei superioare a intervalului ţintei în prima parte a anului 2018 este cauzată în principal de unele efecte statistice de bază asociate unor reduceri de taxe şi impozite indirecte la începutul anului 2017, evoluţiei anticipate a componentelor exogene, dar şi acumulării de presiuni inflaţioniste asociate mediului intern, la nivelul inflaţiei de bază.

La începutul acestei săptămâni, Consiliul de Administraţie al băncii centrale a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 9 ianuarie 2018.

De asemenea, BNR a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3% pe an, de la 2,75% pe an.

În plus, guvernatorul Mugur Isărescu a anunţat, în 8 ianuarie, că BNR ar putea implementa restricţii la creditarea populaţiei din primăvară, la recomandarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macropudenţială (CNSM).

Pe de altă parte, produsul intern brut al României a înregistrat, în trimestrul al treilea din 2017, o creştere cu 8,8% pe seria brută şi cu 8,6% pe seria ajustată sezonier, raportat la perioada similară din 2016, iar la nouă luni a urcat cu 7%, pe seria brută şi cu 6,9% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (2) ale Institutului Naţional de Statistică.