Guvernatorul BNR are 69 de ani şi în mandatul său a trecut prin orice conjunctură economică de la hyperinflaţie, în condiţiile în care România era în pragul falimentului, şi până la criza financiară globală din 2008.

Ceea ce va face în luna octombrie, atunci când îi expiră actualul mandat, ar putea fi un indicator al independenţei băncilor centrale într-o eră a populismului, comentează Bloomberg, preluat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, România este ultima ţară care dă dureri de cap oficialilor UE, care încearcă să răspundă ameninţărilor la adresa democraţiei venite din alte state ale fostului bloc comunist. Comitetele de politică monetară ale băncilor centrale din Ungaria şi Polonia sunt deja alcătuite din oamenii care sunt aliaţi ai guvernelor.

Potrivit Bloomberg, Isărescu ar putea fi mai înclinat să plece dacă va exista o ameninţare similară şi asupra Consiliului de Administraţie al BNR, unde toţi membri urmează sa fie realeşi sau înlocuiţi.

"Dacă actuala conducere este înlocuită cu oameni slab calificaţi şi loiali puterii politice, atunci randamentele pentru titlurile de stat ar putea creşte iar leul ar putea fi supus la presiuni. Mă tem că dacă nu va fi Isărescu, va fi cineva mai puţin credibil şi cu mai puţină influenţă", spune Blaise Antin, analist la American TCW Group.

Pentru România, o astfel de schimbare nu vine într-un moment oportun. După o creştere rapidă, economia dă semne de încetinire, în timp ce deficitul bugetar urmează să depăşească anul viitor limitele impuse de UE iar deficitul de cont curent este la cel mai ridicat nivel din 2008. În condiţiile în care până la finele lui 2020 vor avea loc alegeri prezidenţiale şi parlamentare, este clar că banca centrală are nevoie de o mâna fermă, scrie Bloomberg.

Isărescu este exact această mâna fermă. Bloomberg subliniază că guvernatorul BNR a jucat un rol cheie în aderarea României la Uniunea Europeana în 2007 şi a fost o ancora de stabilitate în timp ce multe guverne s-au prăbuşit. Sub conducerea sa, hiperinflaţia a fost învinsă iar creşterea economică a ajutat la reducerea sărăciei. Următorul obiectiv ar fi adoptarea monedei euro, a cărei dată ţintă a fost stabilită recent pentru 2024.

De asemenea, Isărescu a dobândit şi o recunoaştere internaţională. În cei 28 de ani a colaborat cu omologi precum Alan Greenspan şi Mario Draghi, a primit 17 titluri de onoare universitare şi este un membru al exclusivistului club Bilderberg Group.

Însă autoritatea lui Isarescu a început să fie contestată. Acesta a atras atenţia că Guvernul nu l-a consultat atunci când a decis să reducă taxele sau să introducă o aşa-numită "taxă pe lăcomie" care viza băncile, prima măsură alimentând inflaţia iar a doua a declanşat cele mai mari vânzări în masă pe bursa de la Bucureşti din ultimul deceniu.

Deşi în trecut acordul tacit între principalele partide din Parlament a permis BNR să menţină o alcătuire diversă şi echilibrată a Consiliului său de Administraţie, opoziţia susţine că de data aceasta Partidul Social Democrat vrea controlul deplin.

Până acum, Mugur Isărescu nu a fost explicit cu privire la intenţiile sale, lăsând să se înţeleagă că vârsta sa ar putea să îi influenţeze decizia. "Am aproape 70 de ani, nu?", a spus Isărescu în urmă cu un an, lăsând să se înţeleagă că nu are intenţia de a mai continua. Când a fost întrebat din nou în luna ianuarie, el a spus doar că "Parlamentul va decide" şi "ceea ce contează este ca instituţia să fie solidă".

Potrivit Bloomberg, printre potenţialii înlocuitori ai lui Mugur Isărescu ar fi Florin Georgescu, prim-viceguvernator din 2004, Aura Socol, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), Cristian Socol, soţul Aurei şi de asemenea profesor în cadrul ASE şi Leonardo Badea, care conduce acum Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).