"După noi, şi am spus-o în repetate rânduri, dobânzile nu sunt scoase din pălărie, ca să-l citez pe domnul academician Dăianu. Acestea sunt determinate de piaţă, pe bază de indicatori cantitativi. Dacă vrem să reducem dobânzile la credite, în România, trebuie să mergem la inflaţie. Şi acest lucru l-am spus în clar la Parlamentul României. Acolo trebuie acţionat, asupra inflaţiei, altfel sunt intenţii bine intenţionate, dar una este intenţia, dorinţa şi alta este posibilitatea. Mărimile economice sunt determinări obiective, nu sunt stabilite subiectiv. Banca Naţională poate cel mult să ghidoneze în anumite măsuri, dobânzile, şi acesta este instrumentul nostru principal de politică economică, dar şi noi dacă ne ducem prea departe de mărimile economice, de exemplu de inflaţie, greşim şi suntem invalidaţi pe piaţă", a spus Isărescu, potrivit Agerpres.

Guvernatorul BNR a adăugat că ideea potrivit căreia, în România, dobânda de politică monetară este mult prea înaltă la 2,50%, nu este realistă.

"Trăim într-o Europă cu capitaluri liber mişcătoare. Nici noi nu putem să ne ducem cu rata de politică monetară într-o anumită direcţie fără să ne uităm la zona euro. Ideea că, în România, dobânda de politică monetară este mult prea înaltă la 2,50%, nu este realistă. Avem, într-adevăr, alte probleme pe care le-am semnalat în Raportul de stabilitate, din toamna anului trecut: ecart încă mare între dobânzile de pasiv şi de dobânzile de activ", a susţinut oficialul BNR.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât, marţi, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Dobânda de politică monetară este menţinută la 2,5% pe an din luna mai a anului trecut.

Potrivit unui comunicat al băncii centrale, în şedinţa de marţi CA a mai decis şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an.

Guvernul a schimbat din temelii Ordonanţa de Urgenţă 114, atât de criticată de mediul de afaceri. Taxa aplicată băncilor, numită ″taxa lacomiei″, va scădea în funcţie de ″hărnicia″ acestor instituţii în a da credite multe şi ieftine.

Iar dobânzile la împrumuturile în lei vor varia în funcţie de un nou indice, nu de actualul ROBOR, care rămâne valabil pentru contractele în derulare. Asta ar duce, spun guvernanţii, la scăderea ratelor, dar specialiştii, inclusiv cei din Banca Naţională, îi contrazic şi spun că pe datele actuale ratele ar fi chiar mai mari.

Ministrul Finanţelor a promis rate mai mici prin schimbarea modului de calcul al dobânzilor la creditele în lei. Economiștii spun, dimpotrivă, că ratele vor crește.

Eugen Teodorovici, pe 22 martie 2019: ”Ăsta e şi scopul pe care l-am anunţat încă de când am dat această ordonanţă 114 - de a duce costul finanţărilor românilor mai jos.″

Problema este ca nouă formula de calcul, aplicată în condiţiile actuale, ar duce la rate mai mari, semnalează specialiştii bancari. ″Noul ROBOR″ e mai mare decât vechiul.

Adrian Vasilescu, consilier BNR: ”ROBOR-ul efectiv pe tranzacţii, cum vor să facă, roborul pe tranzacţii s-a dublat. De fapt, este 3,37%. ROBOR şi niciun indicator din piaţă nu se poate stabili în cancelarii, el se stabileşte în piață.″

Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari: ”Prin această schimbare normativă, ordonanţa prin care se forţează dobânzile şi mai jos, şi mai jos, încurajarea creditării la risc mare, cu dobândă mică, va exploda. O să crească în maxim 2 ani datoriile neplătite la banci.″