Majoritatea tarilor europene sustin o astfel de taxa, foarte populara in randul alegatorilor. Detaliile nu au fost inca facute publice, insa banii stransi de la banci ar trebui sa acopere pe de-o parte datoriile acestora catre guvernele care le-au salvat si pe de alta parte sa se duca intr-un fond care sa fie accesat pe viitor in alte situatii de urgenta. In orice caz, masurile luate trebuie sa fie aplicate de toate tarile si sa fie drastice.

"Este penalizarea atat a actionarilor bancilor, a managementului, cat si a personalului de executie din banci. Asta ce inseamna: niciun fel de dividende date actionarilor din profit, niciun fel de prime, niciun fel de mariri de salarii pana cand imprumutul nu va fi fost rambursat", explica Valentin Lazea, economistul-sef al BNR.

Bancherii spun ca nu-i corect sa plateasca toti pentru greselile catorva. Mai mult, unii ameninta ca o asemenea masura ar putea duce la o noua scumpire a creditelor.

"Practic, se poate transforma intr-un cost mai mare de finantare si implicit materia prima, daca este mai scumpa, se poate transfera si in partea de creditare. E posibil ca accesul la creditare, inclusiv ca urmare a costurilor aferente, sa poata fi mai dificil", spune Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.

Bancherii uita insa ca isi vor pierde clientii si nu vor mai avea din ce sa faca profituri daca o sa scumpeasca din nou creditele. Bancile si operatiunile lor au fost printre principalii factori care au declansat criza financiara si apoi criza economica internationala. Tot bancile sunt cele care au facut ca multe state sa ajunga la datorii publice foarte mari.

Anul trecut, in timp ce economia a scazut cu 7%, bancherii romani au obtinut profituri de 200 de milioane de euro

"In anii de boom economic stiau sau erau constienti ca odata si odata petrecerea se va termina. Dar nimeni nu putea sau foarte putini au avut puterea sa se abtina de la a dansa cat timp muzica a continuat sa cante", a mai declarat
Valentin Lazea.