"Pierderea mare a sistemului bancar din 2014 este determinata de calitatea creditelor. Mai inseamna si o responsabilitate profesionala a bancherilor, care atunci cand constata o depreciere a unui activ, iau decizia de a-l inregistra in contabilitatea bancii, conform standardelor IFRS (standardele internationale de contabilitate - n.r)", a declarat joi Adrian Cosmescu, director adjunct al Directiei Supraveghere din BNR, la o conferinta pe tema reglementarii si supravegherii bancilor. 

El a aratat ca asumarea pierderilor de catre banci reflecta calitatea portofoliului de credite, dar reprezinta si o dovada de responnsabilitate a bancherilor, care au inteles ca doar in acest mod se poate curata bilantul unei banci, prin inregistrarea unor cheltuieli "nocive", sub foma de provizioane. 

In ultimii trei ani (2012-2014), provizioanele constituite de banci au insumat 30 miliarde lei, cu o medie anuala de 10 miliarde lei, peste media din perioada precedenta de trei ani, de 7,8 miliarde lei, cand erau aplicate standardele romanesti de contabilitate (RAS). 

"In anii 2009-2011, bancile au aplicat standardele RAS, care aveau caracterul centralizat si impuneau un anumit mod de provizionare unitar, dupa anumite reguli, care defineau cinci categorii de credite pentru care se constituiau provizioane. In acele conditii, bancherul era restrictionat, nu avea libertate de decizie. In aceasta perioada, bancile au constituit provizioane totale de 23,6 miliarde lei, cu o medie de 7,8 miliarde lei pe an, in conditiile unui sistem de provizionare mai strict normat de Banca Nationala in mod administrativ si centralizat", a explicat prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu. 

Astfel, in anul 2009 provizioanele s-au situat la 7,66 miliarde lei, in 2010 au fost de 8,46 miliarde lei, iar in 2011 au coborat la 7,43 miliarde lei. 

Ulterior, bancile au trecut la aplicarea standardelor internationale de contabilitate (IFRS), cu norme mai flexibile la capitolul provizioane. 

"IFRS are niste norme mai flexibile pentru provizioane, bazate pe recunoastere, trebuie sa recunosti un risc, un fenomen intamplat, pentru asta trebuie sa fii si responsabil fata de banca, fata de deponenti, de actionari. La finalul lunii, bancherul specializat face rationamentul profesional", a punctat Georgescu. 

In anul 2012, bancile au constituit provizioane de 9,87 miliarde lei, in 2013 acestea s-au plasat la 8,17 miliarde lei, iar anul trecut au sarit la 11,99 miliarde lei, pe fondul procesului de curatare a bilanturilor de credite neperformante, care insa trebuia sa fie provizionate integral. 

"Cand se trece la o normare mai flexibila a provizionarii, in anii 20012-2014, facem provizioane mai mari, cu o medie de 10 miliarde lei. Aici intervine principiul recunoasterii, sunt si mai responsabil si de-aia provizionez, dar noi zicem ca responsabilizarea asta si responsabilitatea manifestata in banci a fost stimulata si de Directia Supraveghere din BNR, de domnul Cinteza (Nicolae Cinteza, seful dierctiei - n.r.) si colegii sai, care n-au scris scrisori ca Eminescu, ci au scris recomandari (bancilor - n.r.)", a mai spus Georgescu. 

Cosmescu a precizat ca gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante se situeaza la 70%, considerat un nivel ridicat, "principalul castig al acestei perioade". 

Prim-viceguvernatorul BNR a mentionat totodata ca, odata cu cresterea provizioanelor, a urcat si capitalizarea bancilor, rata de solvabilitate ajungand la 17,3% in decembrie anul trecut, de la circa 15% cu un an in urma. 

"In timp ce cresc provizioanele, si capitalizarea bancilor este in crestere, de la 14-15% la 17,3% in decembrie 2014, pentru ca in perioada crizei actionarii au venit cu aporturi de capital esalonate la diferite banci insumand 1,8 miliarde euro, fara sa mai luam in calcul capitalul de rangul II, provenit din imprumuturi subordonate cu perioada mai mare de cinci ani, care si acela e de vreo jumatate de miliard (de euro - n.r)", a conchis Georgescu.