Asta arată raportul de țară, publicat miercuri la Bruxelles, care scrie că din 2016 și până în 2019, guvernarea trecută a produs derapaje economice uriașe. În schimb, au reușit cu brio vecinii noștri bulgari, care acum nu mai au nicio problemă. Pot adera la moneda euro.

De la debutul semestrului european, în 2011, 53% din toate recomandările specifice de țară adresate României au înregistrat progrese “limitate” sau chiar “niciun progres”, notează raportul Comisiei Europene.

Ar fi trebuit să avem mai mulți români și companii care își plătesc taxele și încasări mai mari. Să reducem abandonul școlar, să creștem procentul de tineri cu studii superioare, să facem investiții și reforme structurale.

Deși am avut bani europeni la dispoziție, nu avem încă un sistem fiscal modern ori un sistem de pensii stabil. În plus, luarea deciziilor nu este predictibilă, iar companiile de stat nu sunt conduse profesionist. Perioada 2016-2019 a fost ca o întoarcere în timp pentru țară, a punctat vicepreședintele Comisie Europene care ne-a prezentat ca singura țară din Uniune la capitolul vești proaste.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al CE: „Sunt, din păcate, și vești mai puțin bune. În România, deficitul a fost peste 3% din PIB anul trecut și este așteptat să rămână peste 3% anul acesta și următorul. Asta reflectă o situație de lungă durată a dezechilibrelor, ca rezultat al politicilor fiscale puternic prociclice începute în 2016.”

În traducere, asta înseamnă că majorările de venituri fără acoperire economică au produs scumpiri, reducere de productivitate, lipsă de investiții în infrastructură, importuri uriașe.

În schimb, Bulgaria a fost dată exemplu. Țara vecină e gata să adere la moneda euro.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al CE: „Aș vrea să subliniez un lucru pozitiv: dezechilibrele în Bulgaria au fost corectate. Asta arată că politicile și reformele susținute aduc rezultate bune.”

România avea anul trecut un singur criteriu îndeplinit, din cinci, pentru a putea trece la euro, cel al deficitului. Acum l-a pierdut și pe acela, iar drumul României până la euro se prelungește, cel mai probabil cu încă cinci ani.

Dragoș Cabat, CFA România: „Continuăm să avem și inflația cea mai mare din Uniunea Europeană și aceste dezechilibre macro, cu deficite importante, deci toți acești factori, ne duc către o continuare a instabilității economice în România, care se transferă în deprecierea leului, în inflație mare și în continuare probabil în deficite gemene importante.”

Pentru următorii doi ani, creșterea economică va fi în scădere, criza forței de muncă va continua, iar investițiile sunt încă insuficiente, mai arată raportul european.

Noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului guvernamental al României la 6,1% din PIB în 2021, previzionează Comisia Europeană în raportul de ţară referitor la România, publicat miercuri.

De asemenea, ratingurile României sunt la limita inferioară a categoriei “investment grade” (recomandat pentru investiţii), cu un rating “BBB minus” sau echivalent al datoriei suverane din partea celor trei mari agenţii de evaluare financiară, evaluările fiind mult mai sensibile la viitoarea direcţie a politicii fiscale, avertizează CE. Valoarea indicatorului de detectare timpurie a stresului fiscal (“SO”), care evaluează riscul într-un an, este sub nivelul critic.

Totuşi, eşecul adoptării unor măsuri fiscale corective, compensând şi/sau modificând majorările semnificative programate ale pensiilor, constituie un risc negativ major la adresa ratingurilor României. De fapt, în 10 decembrie 2019, S&P a înrăutăţit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă exact din aceste motive, subliniază Executivul comunitar, potrivit Agerpres.

Datoria publică a României ar urma să crească semnificativ, iar decalajul sustenabilităţii bugetare pe termen mediu ar urma să se extindă, ducând la riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii datoriei pe termen mediu. Până în 2030, datoria ar urma să depăşească 90% din PIB. Deficitul fiscal ridicat şi majorarea costurilor din cauza îmbătrânirii populaţiei cauzează riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare pe termen lung, avertizează Comisia Europeană.

Comisia Europeană (CE) a publicat miercuri cele 27 de rapoarte de ţară din analiza “Semestrul european - pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale”.