"Acceptăm Comisie de anchetă în Parlament. Mergem acolo toţi cu cărţile pe faţă şi venim cu toate documentele şi notele prezentate în Guvern de Viorica Dăncilă şi domnul ministru în care spuneau că există risc major de a depăşi deficitul. Avem şi documentele care arată că s-au întâlnit cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional să vorbească despre pericolul de a depăşi deficitul 3% şi au promis măsuri. Au promis măsuri pe care nu le-au luat. Erau creşteri de accize, câteva măsuri pe partea de cheltuieli... Au fost documente care au circulat în Guvernul României că va fi depăşit de 3%. Spuneau că ţinta de deficit de 3% este în pericol şi se recomandă o reeşalonare a pensiilor", a spus Cîţu la Realitatea Plus, potrivit Agerpres.

El a subliniat că aceste documente sunt, unele dintre ele, clasificate, unele sunt doar note informative.

"O Comisie de anchetă în Parlament sigur va putea să desecretizeze aceste lucruri. Facem o Comisie de anchetă, vedem şi notele de la începutul anului din minister unde au fost avertizaţi că deficitul poate să fie de 4% şi trebuie să ia măsuri, să vedem rectificarea şi cum ai făcut o rectificare bugetară pozitivă. Şi domnul Ghizdeanu (Ion Ghizdeanu, fostul preşedinte al Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză n.r.) are aici un rol foarte important când a supraestimat creşterea economică, venituri supraestimate", a explicat ministrul.

El a reiterat că, la momentul în care a preluat mandatul, veniturile la buget erau mai mici cu 19 miliarde lei faţă de cele estimate în buget, iar pentru a reduce deficitul trebuiau tăiate 10 miliarde lei de la cheltuieli.

"Ce să mai salvezi în momentul acela? Ca să reduci deficitul trebuia să tai cheltuieli de 10 miliarde lei. Vă daţi seama ce înseamnă asta, în două luni să tai 10 miliarde lei? Aruncai economia în cap. Am vorbit cu Comisia Europeană, am prezentat situaţia şi mai ales cea mai bună soluţie pentru români. Pentru mine nu este cea mai bună soluţie. Mie îmi convine ca liberal să ajung acolo şi să nu pot să implementez un program de guvernare liberal? Credeţi că eu sunt un ministru care vrea să fie asociat cu un deficit excesiv? Nu, dar asta este situaţia azi şi încerc să o repar. Aceste idei că puteai să reduci deficitul imediat, peste noapte, când aveai o gaură de 19 miliarde lei arată clar lipsa de experienţă a celor care vorbesc pe subiect", a mai afirmat Florin Cîţu.

Amânarea plății facturilor, o șmecherie pentru care România a fost deja penalizată de CE

Ministrul Finanțelor a mai explicat că ideea că ar fi putut să nu plăteasă facturi la finalul anului trecut este o şmecherie pentru care România a fost deja penalizată de Comisia Europeană şi care oricum nu ajuta cu nimic, pentru că deficitul s-ar fi mutat de pe cash pe ESA, indicatorul la care se uită forul european.

"Nu aveam cum să fac cheltuieli suplimentare. Erau cheltuieli exigibile, eu am plătit facturi. Tâmpenia pe care am auzit-o că puteam să nu plătesc facturi este o şmecherie pentru care am fost penalizaţi de Comisia Europeană şi care nu ne ajuta cu nimic pentru că nu plăteam pe cash se ducea pe ESA. Comisia Europeană se uită doar la ESA. Dacă nu plăteşti pe cash nu îţi apare deficitul de 4,6%, era 4% sau 3,9% şi se ducea pe ESA care era mai mare decât deficitul pe cash. Deficitul pe ESA este indicatorul la care se uită Comisia Europeană şi care are şi angajamentele de plată", a explicat Cîţu.

Potrivit acestuia, amânarea plăţilor este o "tehnică mârşavă" pe care o folosesc guvernele ca să "mai trişeze" puţin pe termen scurt, însă România tot nu ar fi scăpat de procedura de deficit excesiv pentru că erau foarte multe facturi de achitat. Totodată, el a subliniat că decizia de a plăti facturile a fost luată pentru că nu este corect ca sectorul privat să plătească incompetenţa guvernanţilor.

"Amânarea acestor plăţi este o tehnică mârşavă pe care o fac guvernele ca să mai trişeze puţin pe termen scurt. Da aici nu aveai cum. Erau aşa de multe facturi că nu mai ajuta deloc. Te duceai cu mărirea deficitului ESA peste deficitul cash şi tot nu scăpai de deficit excesiv. Am luat decizia să plătim facturile nu doar pentru a nu mări deficitul ESA şi să însemne după aceea o reducere mai mare a deficitului în viitor. Am vrut să plătim pentru că nu este corect ca sectorul privat să plătească incompetenţa şi hoţia şi furtul unor guvernanţi. Nu e corect să ai companii care să aştepte 10 luni decontarea concediilor medicale deşi au plătit contribuţiile către statul român. Nu e corect să ai companii care să aştepte returnarea TVA după ce au fost controlate", a subliniat Florin Cîţu.

Pe de altă parte, acesta a precizat că sectorul privat a răspuns pozitiv acestei atitudini astfel că, în luna ianuarie, încasările din TVA au depăşit vârful atins în 2016, iar TVA returnată a fost mai mare cu un miliard de lei.

"A funcţionat şi a meritat pentru că în prima lună din acest an avem încasări din TVA mai mari decât vârful din 2016 şi am returnat cu un miliard mai mult decât anul trecut. Avem 300 milioane de lei peste plan. Situaţia este foarte bună. Sectorul privat a răspuns pozitiv la acest mod de a te comporta. Să nu plăteşti facturile, şi am auzit asta la toţi PSD-iştii. Vă daţi seama cum sunt aceşti oameni. Nu vor să plătească facturile. Vor serviciile, le folosesc. Cât de ticălos este acest mod de lucru. Tu să primeşti serviciile, oamenii aia să construiască, să facă servicii, să plătească contribuţii de sănătate şi pentru concedii iar tu când trebuie să decontezi să te faci că plouă. Să nu le răspunzi oamenilor. Să nu dai banii înapoi. Asta a făcut PSD. Sunt contracte internaţionale. Erau şi cele cu rachetele Patriot. Am auzit că şi acolo am cumpărat nişte fiare. Sunt contracte pe care nu le-am făcut noi, dar noi ne onorăm contractele şi ne plătim facturile. Mai ales când este vorba de siguranţa naţională", a mai spus ministrul interimar al Finanţelor.

La preluarea mandatului, în buget nu erau bani pentru pensii, alocaţii și medicamente

El a reamintit că la preluarea mandatului în buget nu erau bani pentru pensii, pentru alocaţii sau pentru medicamente.

"Bugetul era făcut doar pentru 10 luni. Când am preluat bugetul, deficitul era deja 2,8% din PIB, deşi ţinta pentru tot anul era 2,76% din PIB", a menţionat Florin Cîţu.

Fostul ministrul al Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat luni, după şedinţa de audiere a ministrului propus pentru preluarea portofoliului de la Finanţe, Florin Cîţu, că deficitul de 4,6% din PIB din 2019 putea fi evitat, dar au fost în mod nejustificat crescute chetuielile şi mai ales veniturile lăsate de izbelişte astfel încât să fie la final de an un sold negativ foarte mare.

"Putea fi evitat anul trecut acel 4,6% pe care domnul Cîţu l-a realizat. De asta am şi propus în mod public şi astăzi în Comisia reunită o comisie de anchetă care să pună foarte clar toate datele pe masă. Să fie chemaţi la această comisie de anchetă prim-ministrul Dăncilă. Eu am să merg acolo ca ministru de Finanţe pentru a discuta despre programarea şi execuţia anului trecut la 10 luni şi după aceea şi domnul Orban şi domnul Cîţu pentru a explica felul în care ultimele două luni din anul 2019 s-au desfăşurat. Pentru că eu am elemente rezonabile să cred că au fost în mod nejustificat crescute chetuielile şi mai ales veniturile lăsate de izbelişte astfel încât să fie la final de an un deficit foarte mare, 4,6% cum spuneam, pentru ca în acest an să pozeze în salvatorii naţiunii. Este o practică care ne va costa foarte mult în anii care urmează", a spus Eugen Teodorovici.

El a afirmat că aceste deficit ar putea atrage o deteriorare a ratingului şi implicit dobânzi mai mari, iar din acest motiv actualul ministru al Finanţelor se împrumută mai mult în această perioadă.