Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă prima facie a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, se arată în raportul adoptat vineri de Comisia Europeană.

Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

"Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară", se arată în raportul executivului comunitar.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Referindu-se la noua lege a pensiilor, raportul Comisiei Europene subliniază că din cauza calendarului de implementare, această lege va creşte în mod semnificativ cheltuielile publice cu pensiile într-o perioadă scurtă de timp. Legea pensiilor "este principalul factor al preconizatei creşteri rapide a deficitului guvernamental şi a riscurilor la adresa sustenabilităţii fiscale", se arată în raportul executivului comunitar.

Comisia Europeană precizează că la data de 6 februarie autorităţile române au trimis o scrisoare în care prezintă o serie de factori relevanţi pe care Comisia să le ia în considerare în analiza sa.

Autorităţile de la Bucureşti susţin că deteriorarea deficitului bugetar în 2019 se explică în mare parte prin creşterea cheltuielilor de personal, cu asistenţa socială şi investiţiile în timp ce veniturile au rămas în mare parte neschimbate ca pondere din PIB.

De asemenea, autorităţile române subliniază că strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022 arată o ajustarea graduală a deficitului bugetar pe termen mediu chiar dacă va rămâne peste valoare de referinţă de 3% din PIB până în 2021. Autorităţile explică faptul că ritmul consolidării fiscale este limitat de cadrul legal existent, în special prevederile din noua lege a pensiilor adoptată de Parlament în 2019.

"Analiza sugerează că criteriul deficitului cuprins în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi în Regulamentul (EC) Nr 1467/1997 ar trebui considerat ca nefiind nerespectat şi astfel o procedură de deficit excesiv este justificată", concluzionează Comisia Europeană.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni.

Cîţu: Avertismentele venite de la CE privind deficitul au fost ignorate de guvernele PSD

După publicarea raportului CE, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat într-o conferinţă de presă că avertismentele referitoare la deficitul structural şi la deficitul bugetar venite de la Comisia Europeană timp de trei ani au fost ignorate de guvernul PSD.

"Raportul îmi spune că avertismentele timp de trei ani de zile ale Comisiei Europene referitoare de deficitul structural şi la deficitul bugetar au fost ignorate de guvernul PSD. Acest lucru este acolo. CE arată ceea ce spunea şi Standard&Poor's despre deficit, dar şi faptul că a fost redus acel outlook negativ (perspectiva rating-ului n.r.), iar acestea sunt legate de execuţia bugetară din 2019 şi de ce s-a întâmplat şi până în 2019 cu acele cheltuieli nesustenabile. Am menţionat asta în raportul bugetar. Prin bugetul iniţial aprobat pentru anul trecut au fost programate creşteri de cheltuieli salariale şi de investiţii pe baza unor ţinte mult prea optimiste de colectare a veniturilor bugetare. Vorbim de acele 21 de miliarde de lei programate de la începutul anului", a spus Cîţu.

El a precizat că raportul CE mai subliniază că şi în 2017 au fost solicitate de două ori pe an ajustări ale deficitului bugetar, la fel şi în 2018, dar aceste lucruri au fost ignorate sistematic de guvernele anterioare.

"Dacă guvernele PSD ar fi luat măsuri începând cu 2017 nu ne-am fi aflat în această situaţie în 2019, iar în 2020 să intram în această procedură de deficit excesiv. Timp de trei ani de zile acest lucru nu s-a întâmplat", a adăugat şeful de la Finanţe.

La începutul săptămânii, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, anunța că România va intra în procedura de deficit excesiv cel mai devreme în luna martie.

Procedura de deficit excesiv (PDE) este reglementată de articolul 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (de la Maastricht). Țările UE trebuie să facă dovada unor finanțe publice sănătoase și să întrunească două criterii: deficitul lor de buget nu poate depăși 3 % din produsul intern brut (PIB) și datoria publică (datoria guvernului și a agențiilor publice) nu poate depăși 60 % din PIB.

România a mai fost în procedură de deficit excesiv între anii 2009 și 2013, alături de alte 20 de state europene, din cauza crizei economice mondiale. În 2008, România a avut un deficit de 5,4% din PIB, iar în luna martie 2009 a încheiat un acord de finanțare externă de 20 miliarde euro cu Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și alte instituții financiare internaționale.

În pofida măsurilor de reducere a cheltuielilor publice, deficitul a urcat în 2009 la 9% din PIB, din cauza unei contracții economice mai dure față de așteptările oficialilor.

Consiliul European a cerut inițial României să reducă deficitul bugetar până sub pragul de 3% din PIB la finele anului 2011. În luna februarie a anului 2010, termenul a fost prelungit până la sfârșitul anului 2012, având în vedere contracția economică peste estimări înregistrată în 2009. Abia în 2012, deficitul bugetar al României coborât la 2,9% din PIB, urmat de 2,6% din PIB, în 2013.

În cadrul pocedurii de deficit excesiv, un stat UE trebuie să reducă cheltuielile publice și să vină cu reforme fiscale, astfel încât deficitul bugetar să se încadreze sub 3% din PIB.