Analiza Bloomberg: Bancherii centrali, stalpi de stabilitate. Politicienii, distrugatorii increderii
Bancile centrale ale marilor puteri au iesit in fata in ultimele zile cu masuri sau comentarii menite sa protejeze cresterea economica de programele de austeritate si de miscarile valutare disproportionate care ameninta cu o noua recesiune.
Liderii financiari ai statelor G7 au participat duminica la o conferinta telefonica, pentru a discuta despre situatia economica globala. In cele 72 de ore care au urmat acestor discutii, reactiile s-au vazut.
Luni, Banca Centrala Europeana, cea care a repornit saptamana trecuta programul de achizitii de obligatiuni de stat de pe piata secundara, dupa 18 saptamani de pauza, a extins anvergura initiativei. Asta pentru a include Italia si Spania, a treia si a patra economie a zonei euro, amenintate de criza datoriilor de stat.
Marti, Rezerva Federala a SUA s-a angajat sa mentina dobanzile aproape de zero pentru cel putin inca doi ani, precizand ca este gata sa foloseasca masuri decisive de sustinere a cresterii economice.
In aceeasi zi, guvernatorul Bancii Japoniei, Masaaki Shirakawa, a declarat ca volatilitatea de pe pietele valutare ar putea avea un impact negativ asupra economiei dupa ce banca centrala a intervenit pentru a slabi yenul in raport cu valutele de pe principalele piete de export, iar guvernul a extins masurile de stimulare cu 10.000 miliarde yeni (130 miliarde de dolari).
Miercuri, guvernatorul Bancii Angliei, Mervyn King, a anuntat ca autoritatile pot extinde masurile de stimulare daca perspectivele de crestere vor continua sa se deterioreze. De asemenea, Banca Nationala a Elvetiei a comunicat ca va creste puternic lichiditatea francului in piete, la o saptamana dupa ce a redus dobanda de politica monetara la "cat mai aproape de zero posibil", pentru a combate "supraaprecierea masiva" a francului elvetian.
Joi, banca centrala a Coreei de Sud a mentinut dobanda de politica monetara pentru cea de-a doua luna consecutiv, iar guvernul a convocat o conferinta de presa la Seoul pentru a vorbi despre caderea recenta a burselor.
"Bancherii centrali au fost pana acum stalpi de stabilitate. Politicienii au facut tot ce le-a stat in putere sa distruga increderea in capacitatea lor de a rezolva problemele cu care se confrunta", a comentat pentru Bloomberg economistul sef pe probleme internationale al Deutsche Bank, Stefan Schneider.
"Bancile centrale incearca sa faca ordine. Trebuie sa recunoastem ca ceea ce fac este necesar, dar nu suficient. Avem nevoie de masuri si din partea altor agentii, fie ele din SUA sau din Europa", a declarat Mohamed El-Erian, directorul general al Pacific Investment Management Co., cel mai mare fond de obligatiuni din lume.
Verdictul pietelor financiare a fost unul mixt pana acum.
Indicele Standard & Poor's 500 al bursei de la New York, care a scazut in 11 din ultimele 13 sedinte consecutive, a inchis miercuri in cadere cu 4,4%.
Bursa de la Frankfurt a inregistrat, in aceeasi zi, cea mai abrupta scadere din 2008, de 5,1%, in linie cu celalte mari piete din zona euro, coborand pentru cea de-a 11-a zi consecutiv, cel mai indelungat trend descendent din 1978.
Randamentele obligatiunilor de stat sunt in scadere pe pietele secundare in SUA si in Europa.
Combaterea crizei care ameninta euro a cazut acum in sarcina BCE
Achizitionarea obligatiunilor italiene si spaniole de pe pietele secundare ar putea impune BCE sa-si extinda puternic bilantul, deschizand calea pentru acuzatii ca ar fi salvat tari "risipitoare", incalcand astfel un principiu cheie al tratatului fondator al zonei euro si subminandu-si propria credibilitate.
Chiar daca iau masuri, bancile centrale "nu au un leac universal" si se confrunta cu disensiuni in interior, concluzioneaza Schneider. "Este din ce in ce mai neclar cine va putea opri aceasta spirala", avertizeaza economistul Deutsche Bank.