Imobilele au fost sechestrate în urma hotărârii judecătoreşti din 24 martie 2016, rămasă definitivă prin decizia judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 3 octombrie 2016.

"Imobilele sunt spaţii comerciale din Bucureşti şi au fost adjudecate la valori mai mari decât preţurile stabilite de evaluatori. Suma recuperată până acum la bugetul de stat provine în principal din popriri conturi bancare, popriri ale sumelor datorate de către terţi şi valorificarea imobilelor sechestrate" arată comunicatul ANAF.

Inspectorii structurii de executări silite cazuri speciale din cadrul ANAF urmează să continue procedurile de valorificare a părţilor sociale la firmele la care condamnaţii au calitatea de asociaţi şi a terenurilor şi imobilelor deţinute de aceştia, prin licitaţii publice, potrivit Fiscului.

În 3 octombrie 2016, instanţa supremă a majorat pedepsele celor patru inculpaţi în dosarul "Microsoft” şi a dispus confiscarea de la aceştia a aproximativ 16 milioane de euro şi a peste două milioane de dolari.

Fostul primar Gheorghe Ştefan a primit pedeapsa cea mai grea, de şase ani de închisoare, majorată de la trei ani, fostul ministru Gabriel Sandu a fost condamnat la trei ani, Dorin Cocoş a primit doi ani şi patru luni, la fel ca Nicolae Dumitru, care în fond fusese condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare.

Judecarea dosarului "Microsoft" a început în 24 martie 2015 şi s-a încheiat în octombrie 2016, fiind vizat modul în care au fost atribuite licenţe Microsoft timp de zece ani.

Potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit nouă milioane de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, atunci ministru al Dezvoltării Regionale şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor.

Procurorii au arătat, în rechizitoriu, că Dorin Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.