Robert Raduta are o mare responsabilitate. Trebuie sa ajute la refacerea a 10 generatii de sturioni care au fost decimate din cauza pescuitul excesiv in perioada 1990 - 2000. Vara aceasta, trebuie sa elibereze in Dunare nu mai putin de 150.000 de exemplare.

"Prindem sturioni adulti care urca pe Dunare, facem reproducerea artificiala aici, pestii sunt eliberati din nou in Dunare la sfarsitul lui mai", explica Robert, proprietarul crescatoriei de sturioni.

O delegatie europeana a venit in Romania pentru a urmari indeaproape programul de repopulare care a fost blocat doi ani.

Afacerea cu sturioni este una dintre cele mai profitabile din domeniul pisciculturii, spun antreprenorii. Sturionul romanesc a ajuns si pe rafturile magazinelor noastre, iar in cinci ani vom avea chiar si icre negre.

Sturionii sunt o adevarate delicatesa. Nu multi isi permit sa aiba pe masa un exemplar de cega, spre exemplu. In restaurante, 150 de grame de pastruga, cega sau de nisetru la gratar costa cel putin 20 de lei.

"Cel mai mult la noi aici mananca sturioni. E un peste scump, dar e bun", afirma Nelu Hanca, proprietarul unui restaurant.

Multi romani au inteles ca pot castiga dintr-o crescatorie de nisetru, cega sau morun la fel de bine ca finlandezii din comertul cu somon. 40 de procente din valoarea proiectelor finantate cu fonduri europene in acvacultura sunt pentru sturioni.

"Organizatiile noastre studiaza fiecare proiect in parte si suntem dispusi sa ajutam asa cum putem", precizeaza Maria Damanaki, comisarul european pentru Afaceri Maritime si Pescuit.

Cei care vor sa se apuce de afacere trebuie sa stie ca Uniunea Europeana mai are de dat 40 de milioane de euro.