Conform sursei citate, aproximativ 15% dintre salariaţi au fost trimişi în şomaj tehnic, în timp ce 16% au, în prezent, salariul diminuat.

Pe de altă parte, doar pentru 32% dintre angajaţi situaţia profesională a rămas neschimbată, iar în contextul actual, cu riscuri mari pentru economie cauzate de epidemia de COVID-19, peste 90% dintre salariaţi apreciază că e greu sau chiar foarte greu să găseşti un nou loc de muncă.

Sondajul citat relevă, totodată, că o treime dintre angajaţi sunt îngrijoraţi în ceea ce priveşte perspectivele lor profesionale şi, indiferent de situaţia actuală, se tem că ar putea să-şi piardă locul de muncă în perioada următoare.

În acelaşi timp, aproape 35% dintre cei chestionaţi se aşteaptă să-şi găsească greu un nou loc de muncă dacă vor ajunge în această situaţie.

De asemenea, peste un sfert (28%) dintre angajaţi sunt îngrijoraţi de perspectiva unui salariu mai mic, în timp ce aproape 17% se tem că ar putea fi nevoiţi să se reprofileze în perioada următoare. În cazul a circa 15% dintre respondenţi există convingerea că situaţia lor profesională va rămâne în continuare neschimbată, în acest an.

Potrivit sursei citate, dintre persoanele care şi-au păstrat locul de muncă, chiar dacă nu în aceleaşi condiţii ca înainte de criză, mai mult de un sfert lucrează, la ora actuală, de acasă şi, în aceeaşi pondere, spun că lucrează cel puţin la fel sau chiar mai mult decât înainte.

Totodată, 14% dintre angajaţii intervievaţi au menţionat că activitatea companiei s-a restrâns vizibil şi lucrează mult mai puţin în această perioadă.

Cercetarea BestJob evidenţiază că pierderea locului de muncă implică presiuni financiare importante asupra bugetului de familie, în contextul în care mai bine de 36% dintre angajaţi au recunoscut că nu au deloc economii, iar 42% spun că au bani cât să le ajungă pentru cheltuielile de trai cel mult trei luni.

"Doar 8% dintre respondenţi au afirmat că, dacă îşi vor pierde locul de muncă din cauza acestei epidemii, au bani în cont cât să trăiască liniştiţi cel mult un an", arată rezultatele sondajului citat.

Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 1 - 8 aprilie 2020 pe un eşantion de 922 de utilizatori de internet din România.

Numărul firmelor intrate în faliment ar putea depăși 150.000

Pe de altă parte, criza economică generată de pandemia COVID-19 ar putea cauza intrarea în faliment a circa 150.000 de firme din România în următorul an, potrivit unei analize interne a Horváth & Partners.

Reprezentanții companiei au făcut această estimare pe baza datelor ce arată evoluția firmelor active pe piața locală, în perioada 2008 - 2017. Astfel, numărul companiilor intrate în faliment s-a dublat între 2008 și 2009, crescând de la 57.500 în 2008 la 114.500 în 2009.

Potrivit specialiștilor citați, impactul semnificativ negativ al crizei COVID-19, care ar putea fi similar cu cel generat de criza din 2008, poate fi diminuat.

„Am făcut această analiză pentru că în domeniul nostru, al consultanței în management, contextul economic joacă un rol primordial. Ultimul moment critic din punct de vedere economic, resimțit la nivel global, și urmat de o depresiune de aproximativ cinci ani a fost cel din 2008. Așadar, am folosit acea criză ca punct de plecare pentru comparație și pentru analiza noastră. De atunci, în foarte multe aspecte, lumea s-a schimbat considerabil. Astfel, am observat câțiva factori care ar putea diminua impactul negativ al crizei în care ne aflăm: multe companii joacă un rol credibil de cetățean responsabil, susținând activ lupta împotriva pandemiei. De asemenea, colaborarea digitală dintre oameni a devenit foarte firească, creând experiențe similare cooperării de dinainte de pandemie. Sunt niște concluzii interesante, pe care ni le asumăm și noi prin modul de lucru și prin felul în care înțelegem să ajutăm mediul de afaceri românesc”, a arătat Kurt Weber, director general Horváth & Partners România.

Potrivit datelor analizate de Horváth & Partners, totalul companiilor intrate în faliment a rămas, pe plan local, la peste 100.000 în perioada imediat următoare vârfului crizei trecute, adică în intervalul 2009-2013. Numărul ridicat de falimente a dus, ca o consecință directă, și la creșterea ratei șomajului. În perioada aceasta, aproximativ 600.000 de oameni au devenit șomeri ca urmare a intrării în faliment a firmei pentru care lucrau.

“Dacă ținem cont de numărul de falimente pe care l-am estimat pentru 2020, am putea asista la intrarea în diferite forme de șomaj a circa 180.000 de persoane, adică în jur de 4% din populația care lucrează în mediul privat în România. Companiile trebuie să fie foarte atente în perioada următoare și să-și creioneze un plan de acțiune care să înglobeze managementul continuității afacerii în vremuri incerte, strategii de adaptare a prețurilor și de reducere a costurilor și nu numai. Este necesar ca toate aceste acțiuni să fie analizate și implementate rațional, cu toate că impulsurile emoționale sunt greu de evitat acum”, a adăugat Kurt Weber.

Pentru a-și sprijini clienții și orice alte companii care au nevoie de cunoștințe și consultanță de specialitate în această perioadă, Horváth & Partners a demarat o serie de webinarii gratuite, care se desfășoară începând cu 9 aprilie. Acestea vor avea loc de două sau trei ori pe săptămână, până la finalul lunii, cu posibilitate de prelungire în funcție de cerere. Printre tematicile care vor fi abordate se numără: Planificarea lichidității în perioada de criză COVID-19; Excelență în achiziții: Reducerea costurilor pe termen scurt și îmbunătățirea lichidităților în perioada COVID-19 sau Strategii de adaptare a prețurilor în perioada de criza economică.