"Trecem printr-o perioadă în care multe lucruri s-au schimbat. Într-o bună parte a sistemului public s-a redus activitatea. De la mediul privat, din datele pe care le văd zilnic despre contractele suspendate sau încheiate, am cel mai clar semnal. Se vede tendinţa de a se rămâne acasă. Este şi o perioadă în care autorităţile competente insistă, spre binele nostru, să se ia în continuare toate măsurile de prevenţie. În faţa acestei realităţi, am pregătit un proiect de act normativ pentru a legifera o stare de fapt din sistemul public. Acum este momentul organizării unui sistem de lucru în instituţii, autorităţi, regii cu capital de stat care să le asigure funcţionalitatea pe durata stării de urgenţă dar care să ţină cont şi de dorinţa evidentă a multor angajaţi de a rămâne la domiciliu şi, bineînţeles, de necesitatea asigurării unui raport just între muncă şi plată. 'Şomaj tehnic' în instituţiile publice, o decizie care asigură posibilitatea tuturor angajaţilor de a rămâne acasă în această perioadă, prin rotaţie, într-un număr egal de zile dintr-o lună, cu 75% din salariul de bază", a precizat ministrul Muncii, pe Facebook.

Aceasta a subliniat că vor fi consultări, inclusiv cu autorităţile locale, dar este o decizie asumată.

"Ca orice decizie, este asumată. După consultări, inclusiv cu autorităţi locale şi după evaluări. Da, după toate acestea şi după ce am citit toate mesajele primite, este o decizie asumată. Pentru corectitudine", a punctat ministrul.

Aterior, și premierul Ludovic Orban anunțase că a fost gândit un mecanism prin care, în unele zone ale sistemului public, jumătate dintre angajaţi să lucreze 15 zile, iar restul să fie "plătiţi într-un fel de şomaj tehnic şi invers".

"Sunt zone publice care nu pot fi afectate, ba chiar avem nevoie de resurse suplimentare. Nu putem afecta zona de spitale, DSP, ambulanţe, zona MAI cu jandarmi, pompieri, poliţişti, nu putem afecta zona militară. Sunt mai greu de afectat zona Ministerului Muncii, pentru că ANOFM este implicată în acordarea şi procesarea sumelor pentru somajul tehnic, AJPIS, ITM, Casele de Pensii sunt implicate. Sunt zone publice unde nu putem lua măsuri similare cu somajul tehnic", a explicat premierul, la B1TV.

El a spus că, pentru alte zone, a fost gândit "un mecanism care ţine de evitarea riscului de răspândire a viruslului".

"Împărţim angajaţii în două, fiecare parte să poată menţine funcţionalitatea instituţiei publice. Fiecare angajat lucrează 15 zile, restul sunt plătiţi într-un fel de şomaj tehnic şi invers. Acest mecanism trebuie să asigure funcţionarea zonei publice. Practic, jumătate din angajaţi vor fi într-o formă de şomaj tehnic şi beneficiază de 75% din salariul mediu brut", a afirmat Orban.

Reacția sindicatelor: Economiile la buget ar fi infime

Numărul de angajați ai statului trimiși în șomaj tehnic ar trebui să fie „foarte mic”, pentru a nu afecta funcționarea instituțiilor, în consecință, economiile la buget ar fi infime, susțin liderii sindicali.

Preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, susține că, dacă Guvernul dorește să nu afecteze activitatea serviciilor esențiale, numărul angajaților plasați în șomaj tehnic ar trenui să fie unul mic. Potrivit acestuia, economiile care se vor face la buget prin această măsusă vor fi și ele scăzute.

"Impactul (de economii la buget, n.r.) va fi extrem de scăzut, altminteri rişti să afectezi nişte servicii esenţiale. Nu-şi ating decât într-o mică măsură (scopul reducerii cheltuielilor, n.r.). Care sunt oamenii pe care îi trimite Guvernul în şomaj? Un număr foarte mic de persoane ar putea intra sub incidenţa acestei măsuri, altminteri blochezi funcţionarea unor instituţii. Ca să nu mai vorbesc că nu prea ai pe cine. Cele mai semnificative domenii sunt Sănătatea, Educaţia şi Internele, ori aici sunt trei sferturi dintre toţi bugetarii din România. Deci impactul respectiv e minor. Se poate face, în principiu e corect ce vor să facă, dar Guvernul nu îşi va atinge obiectivul principal (de reducere a cheltuielilor bugetare, n.r.). Probabil că cifrele sunt undeva la ordinul a câteva zeci de mii de locuri de muncă în toată economia din sectorul bugetar în care se poate face acest lucru. Dar cifrele mari sunt în sectoarele care rămân în continuare în activitate", a declarat Dumitru Costin, potrivit Agerpres.

Preşedintele BNS a apreciat că Guvernul va putea aplica măsura doar în primării, în prefecturi şi în câteva ministere.

"Ce doresc guvernanţii cu această măsură? Răspunsul simplu este că doresc să reducă cheltuielile cu anvelopa salarială pentru cei din sectorul public, să cheltuie mai puţini bani cu salariaţii din sectorul public în această perioadă, întrucât au probleme cu veniturile bugetare. Deci obiectivul e clar şi e de necontestat. Să vedem de unde tăiem: de la Poliţie putem? Nu. Pompieri? Nu. Sănătate putem? Nu. Educaţie? Aici e cu semnul întrebării. Poate că s-ar fi găsit şi alte soluţii, dar de unde ştim dacă nu cumva se comprimă vacanţa de vară? Finanţe? Nu prea. Penitenciare? Nu. Asistenţă socială? Nu. Fonduri Europene? Nu. Ce mai rămâne? Probabil mai rămâne un număr limitat de persoane prin ministere, un număr limitat de persoane prin prefecturi, un număr limitat prin nişte primării, mai puţin în serviciile care sunt supra-turate în prezent, probabil că un număr destul de mare de lucrători de prin primării de prin rural", a afirmat Dumitru Costin.

În opinia preşedintelui Confederaţiei Naţionale Sindicale "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, intenţia Guvernului de a trimite jumătate dintre angajaţii sistemului public în şomaj tehnic va determina o comprimare a cererii interne, care va fi distrugătoare pentru relansarea economică.

"Ideea că jumătate din administraţia publică centrală va intra automat în sistemul de şomaj tehnic prin rotaţie este deficitară pentru că, fără o analiză profundă, se vor crea alte crize care se vor adăuga crizei actuale. Măsurile propuse fac parte din marota că astfel se rezolvă problema resurselor financiare pentru buget. Sunt măsuri care de fapt au fost combătute, experienţa din 2008-2010 a demonstrat că măsurile de austeritate sunt cele mai proaste măsuri care se pot lua într-o situaţie de criză şi care au efecte negative asupra capacităţii de reintrare într-o dezvoltare normală economică şi socială pentru toată lumea", a declarat Bogdan Hossu.

Liderul organizaţiei sindicale a afirmat că sistemul public nu poate funcţiona cu doar jumătate din personal, deoarece digitalizarea sistemului este relativ redusă în prezent.

"Ne îngrijorează poziţia domnului prim-ministru, în sensul că agreăm ideea unor măsuri de securitate sanitară pentru personalul din sectorul instituţiilor publice, dar ideea că, în afară de Sănătate, de personalul de ordine publică angrenat în sistemul actual de securizare a cetăţenilor, restul instituţiilor publice vor merge pe sistemul jumătate sunt la serviciu şi jumătate sunt în şomaj tehnic şi fac rotaţia este îngrijorătoare. Se dă imaginea că de fapt sectorul public ar putea funcţiona perfect numai cu jumătate din personalul existent, ceea ce este fals, şi înseamnă că reluăm marota care a mai fost vehiculată înainte, legată de faptul că sectorul public este supradimensionat. Dacă suntem de acord că în anumite aspecte este supradimensionat, în multe alte capitole este subdimensionat, şi ideea de a reduce personalul nu face decât să scadă capacitatea de satisfacere a nevoilor cetăţenilor legată de interfaţa lor cu instituţiile publice. Digitalizarea pe care o avem astăzi implementată este relativ redusă şi practic este strict necesară interfaţa cu funcţionarii, cu personalul din instituţiile publice", a adăugat Bogdan Hossu.

Liderul sindical a mai menţionat că măsura propusă de Guvern ar putea duce la scăderea cu peste 50% a veniturilor salariale în anumite domenii din sistemul public.

"Ideea indirect exprimată de a aplica aceeaşi măsură din sistemul economic (din sistemul privat, n.r.) ar însemna că de fapt veniturile salariale pentru sectorul bugetar să fie scăzute cu cel puţin 35%, estimarea este că se va ajunge în anumite domenii la mai mult de 50%, pentru că practic nivelul de salarizare din sectorul bugetar este mult mai ridicat decât cel din sectorul economic. Dacă ne uităm că ordonanţa 30 limitează ajutorul social la 75% din salariul mediu pe economie, ţinând cont că media salariilor din sectorul bugetar este mult mai ridicată, asta înseamnă că în anumite domenii scăderea va fi substanţială", a afirmat Bogdan Hossu.